"Programul pe care îl lansăm în acest moment pentru aceste 252 de unităţi sanitare publice care au fost incluse în analiză se referă la reabilitarea blocurilor alimentare acolo unde ele există şi au bucătării şi dotarea acestor bucătării. Un buget mediu de 2,5 milioane de euro pentru o unitate este suma la care am ajuns, ceea ce ar însemna un buget estimativ de circa 450 milioane euro, dar sunt situaţii în care deja lucrurile s-au făcut, cum este aici la Spitalul Universitar. (...) Am trecut să identificăm sursele de finanţare şi avem discuţii avansate cu cei de la Banca Mondială ca să putem face un program de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii hranei în spitalele româneşti, siguranţei hranei, pentru că acesta este alt aspect. Va fi un apel de proiecte pe care sperăm să îl lansăm la începutul anului viitor", a susţinut ministrul.
El a spus că a fost făcută o evaluare începând de anul trecut în 252 de spitale publice care a arătat că două treimi dintre acestea aveau servicii de catering şi doar o treime bucătării proprii.
"De cele mai multe ori reclamaţiile sunt legate de catering pentru că mâncarea ori e rece, ori este destul de puţin atrăgătoare poate şi din punct de vedere al conţinutului... Doar o treime dintre spitale aveau bucătării proprii", a afirmat Rafila.
El a amintit că alocaţia de hrană a crescut de la 11 la 22 de lei pentru un pacient obişnuit, iar pentru cei cu anumite patologii ajunge la 33 de lei pe zi.
"Sunt bani care sunt plătiţi separat de Ministerul Sănătăţii. Sunt transferaţi separat pentru hrană, nu se mai plăteşte din bugetul spitalului, cum era în trecut. Este clar că este o încurajare a dezvoltării serviciilor de bucătărie şi respectiv de preparare şi distribuţie a hranei", a arătat Alexandru Rafila, menţionând că la Spitalul Universitar din Bucureşti un astfel de proiect a fost pus în practică.