Este vorba despre ideea, prezentată de către ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, de suspendare a permisului de conducere pentru neplata amenzilor și de condiționarea restituirii acestui document de plata tuturor datoriilor la stat. Aceste măsuri par a fi copiate, dar și puțin îmbunătățite chiar, din Sistemul de Credit Social, instituit de guvernul comunist în Republica Populară Chineză. Acolo, sunt implementate liste negre cu persoanele care nu-și achită debitele stabilite prin hotărâri judecătorești. Asemănarea cu ceea ce propune Guvernul de la București, în 2025, este că și acolo rău-platnicii sunt făcuți de rușine în public, prin „afișarea lor”.
Cseke Attila propune eliminarea secretului fiscal și publicarea datelor referitoare la datornici și la datorii pe site-urile instituțiilor din România. Chiar dacă, în China, datornicii sunt supuși unor constrângeri severe, în raport cu drepturile de care beneficiază cetățenii „corecți”, guvernului comunist nu i-a dat prin cap să condiționeze dreptul de a conduce pe drumurile publice de plata amenzilor.
Cel de-al doilea pachet al austerității, anunțat, la finalul săptămânii trecute, de către Guvernul României, care ar fi trebuit să se refere strict la diminuiarea și la limitarea cheltuielilor bugetare, tocmai pentru că primul pachet al austerității, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, viza taxe noi și mărite pentru cetățeni, dorește, în fapt să introducă noi măsuri care să împovăreze tot contribuabilul.
Anunțul acestor noi măsuri a fost făcut, în linii mari, de către premierul Ilie Bolojan, însă detaliile care au revoltat, în bună parte, juriștii din România au fost explicate de către ministrul UDMR al Dezvoltării Regionale și Administrației, Cseke Attila.
Acesta a precizat, printre altele, în legătură cu acest pachet nou de măsuri, că „vom propune ca autoritățile locale, respectiv primăriile, să poată externaliza încasarea debitelor către autoritatea locală prin firme de executare silită”, iar „cheltuielile cu executarea să intre în sarcina debitorului”. De asemenea, Cseke Attila a precizat că „vom propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații (datele de identificare ale titularului debitului, natura și cuantumul obligațiilor fiscale – n.red.), adică dacă datoriile provin din impozite pe imobile, impozite pe autovehicule, din amenzi contravenționale și, evident, cuantumul acestor debite, astfel încât autoritățile locale și autoritățile centrale, unde este cazul, să poată publica pe site aceste informații, care să devină publice, într-o transparență totală”.
Bugetele locale, mai tari decât Constituția
Mai departe, Cseke Attila a anunțat că „vom propune, în ceea ce privește aplicarea sancțiunii contravenționale, să modificăm cuantumul ce poate fi achitat în primele 15 zile de la aplicarea amenzii, și anume acela de a fi jumătate din cuantumul amenzii aplicate, și nu jumătate din minimul amenzii posibile”.
Iar cea mai interesantă idee anunțată de către ministrul UDMR al Dezvoltării, pentru pachetul al doilea al austerității, este aceea că „vom propune suspendarea permisului de conducere în cazul în care amenzile nu sunt achitate în 90 de zile de la aplicare. Restituirea permisului să aibă loc sub condiția restituirii tuturor amenzilor. Radierea din circulație (a unei mașini – n.red.) nu se va putea face decât cu prezentarea certificatului de atestare fiscală. Cumpărătorul va putea înscrie autoturismul pe numele lui atunci când prezintă certificatul de atestare fiscală. Astăzi, doar vânzătorul este obligat să aducă acest certificat”.
Potrivit articolului 243 din Ordonanța de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la articolul 100 din ordonanță, adică atunci când încetează sancțiunea care a condus la reținerea permisului de către poliție pentru fapte contravenționale ce țin strict de încălcarea regulilor de circulație. Mai mult, la articolul 244 din aceeași ordonanță, se arată că „permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă pe raza căruia își are domiciliul sau reședința, în cazul străinilor, când perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. În această situație, titularul permisului de conducere intră în posesia documentului prezentând dovada înlocuitoare a acestuia, în original, precum și actul de identitate”.
Fost judecător: Nu am văzut de mult ceva mai abuziv decât aceste propuneri
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, arată, într-o postare pe contul său de socializare, că „nu am mai văzut de multă vreme ceva mai abuziv și mai neconstituțional ca aceste propuneri”. „Suspendarea permisului de conducere (mai exact a dreptului de a conduce) este o sancțiune temporară, aplicată pentru încălcarea unor norme privind regimul circulației pe drumurile publice. Dreptul ca atare (de a conduce) se renaște imediat ce a expirat durata sancțiunii. Nu poți prelungi la nesfârșit această suspendare a exercitării unui drept, prin condiționarea de plată a amenzilor sau, eventual, a datoriilor neplătite la stat. Drepturile trebuie să fie egale pentru toți cetățenii. Nu poți condiționa recunoașterea lor de calitatea de buni contribuabili sau buni cetățeni, pentru că, în felul ăsta, vom ajunge la feudalizarea democrației și la împărțirea oamenilor în caste privilegiate și defavorizate”, arată avocatul.
Cunoscutul jurist susține că „statul trebuie să fie capabil să-și execute rău-platnicii, dar asta nu înseamnă că poți să-l decazi pe cetățean la calitatea de sub-om și de sub-cetățean. Ministrul Dezvoltării s-a documentat prea mult din ceea ce se întâmplă în China, unde ți se dă certificat de bună purtare și unde doar bun-platnicii beneficiază de drepturi depline, iar restul sunt paria”.
Într-o altă postare, Adrian Toni Neacșu a revenit, precizând că „toți juriștii suntem pe jos de râs la propunerea de a nu se restitui permisul de conducere decât condiționat de plata datoriilor. În primul rând, ceea ce se suspendă când săvârșești o contravenție la regimul circulației nu este permisul de conducere (acela e doar o bucată de hârtie), ci chiar exercițiul dreptului de a conduce pe drumurile publice. În al doilea rând, tocmai că ceea ce se suspendă nu este bucata de hârtie care se numește permis de conducere, la expirarea perioadei de suspendare ai dreptul legal să conduci, indiferent dacă îți ridici permisul de la poliție sau nu. Cu permisul doar faci dovada imediată că poți conduce, dar simpla prezență sau absența lui fizică asupra ta nu îți dă și nici nu îți ia dreptul de a conduce. O astfel de propunere nu are cum să treacă de avizul de legalitate al Ministerului Justiției și este ridicol că a putut fi expusă într-o conferință a premierului”.
Cel puțin trei drepturi fundamentale, încălcate
De altfel, permisul de conducere, mai exact dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, cât și dreptul de a achiziționa și de a înscrie pe rolul fiscal o mașină ține de drepturile referitoare la proprietate, la libera circulație și, nu în puține cazuri, de dreptul la muncă. Toate fiind drepturi ocrotite de Constituție.
Potrivit articolului 16 din Legea fundamentală, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Din exact aceste motive, nicio lege propusă de vreun decident nu poate impune măsuri prin care o anumită categorie de cetățeni să fie discriminată în raport cu o altă categorie. Concret, prin măsura propusă, Cseke Attila vrea să îngrădească, în mod neconstituțional, dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, până la plata tuturor amenzilor posesorului permisului de conducere. Chiar dacă neplata unei amenzi nu are legătură cu regimul circulației rutiere. Pe de altă parte, însă, o persoană care nu deține un permis de conducere și care, de asemenea, are amenzi neachitate, inclusiv primite pentru sancționarea încălcării unor reguli de circulație pe drumurile publice, nu suportă, din acest punct de vedere, nicio constrângere din partea statului pentru a mai putea circula pe drumurile publice ca și înainte.
De altfel, amenzile și datoriile la bugetele locale pot fi achitate până la data de 30 martie, cu un bonus, după care în integralitatea lor până la sfârșitul anului fiscal. Ulterior, statul poate impune penalități de întârziere și să treacă la executarea silită. Există situații clare, în acest moment, prin care un contribuabil este constrâns să achite aceste debite. Spre exemplu, nu poți achita impozitul anual pe imobile sau pe mașini dacă ai amenzi neplătite de circulație.
Guvernul comunist chinez a implementat „listele negre” cu rău-platnici, pe criteriul „cetățeanul bun” și „cetățeanul rău”
Nu este deloc o exagerare afirmația făcută de Adrian Toni Neacșu, referitoare la faptul că ministrul Cseke Attila pare să se fi inspirat prea mult din ceea ce se întâmplă în China. Asta, deoarece, acolo a fost implementat creditul social, mai exact Sistemul de Credit Social, care conține măsuri de genul celor propuse acum de Guvernul României.
În anul 2014, Guvernul Republicii Populare Chineze a anunțat că, începând cu anul 2020, va fi implementat acest sistem care, printre altele, dorește să instituie un sistem de liste privind comportamentul financiar al companiilor și cetățenilor.
Astfel, există liste roșii, care urmăresc să stimuleze un comportament personal exemplar sau conformitatea în afaceri, precum și listele negre, care includ cazuri de abateri și încălcări.
Listele negre sunt, la rândul lor, de mai multe tipuri: lista neagră a persoanelor care nu respectă o hotărâre judecătorească, lista neagră sectorială și lista neagră cu interdicții de călătorie. Aceste liste negre, ca și în propunerea făcută de Cseke Attila, sunt făcute publice.
Astfel, există o listă neagră a debitorilor care nu își îndeplinesc obligațiile judecătorești. Cei înscriși în această listă trebuie să își achite datoriile înainte de a putea achiziționa articole de lux. Numai că, odată adăugați pe această listă, debitorilor care nu își îndeplinesc obligațiile judecătorești li se interzice să călătorească cu avionul, să călătorească cu trenul de mare viteză sau cu trenul de primă clasă, să se cazeze la hoteluri, să achiziționeze proprietăți imobiliare, să închirieze clădiri, hoteluri sau apartamente de calitate superioară, să achiziționeze vehicule neesențiale pentru afaceri, să plece în vacanță, să își înscrie copiii la școli private sau să achiziționeze produse de asigurare cu prime mari.
În anul 2019, un tribunal din Hebei a lansat o aplicație care afișa o „hartă a debitorilor neachitați”, pe o rază de 500 de metri, și a încurajat utilizatorii să raporteze persoanele despre care credeau că își pot rambursa datoriile.
Persoanele cu datorii restante sunt plasate pe listele negre menținute de instanțele chinezești și sunt partajate cu Ministerul Securității Publice, care administrează punctele de control, precum și intrările și ieșirile din China. Aceste persoane pot fi supuse interdicțiilor și împiedicate să părăsească țara, ca modalitate de a încuraja sau a forța colectarea datoriilor.
Cu toate acestea, nici măcar Guvernului chinez nu i-a trecut prin cap să condiționeze dreptul unui cetățean de a conduce autovehicule pe drumurile publice de plata datoriilor către stat.
Ministrul Dezvoltării recidivează. A propus, în 2021, condiționarea locului de muncă de vaccinare sau test PCR
Nu este pentru prima dată când Cseke Attila vine cu propuneri legislative care l-ar face invidios până și pe președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. În 2021, când deținea, ca și acum, funcția de ministru al Dezvoltării, dar, la acea dată, în cadrul Guvernului Cîțu, din care făceau, de asemenea, parte PNL și USR, senatorul UDMR Cseke Attila și senatorul liberal Florin Vasile Cîțu au inițiat, împreună, la data de 14 octombrie 2021, o propunere legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unități publice și private.
Proiectul de lege, având numărul PLX 545/2021, prevedea, printre altele, că angajații Ministerului Sănătății și ai unităților subordonate, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și filialele, ai Inspectoratului General de Aviației al Ministerului Afacerilor Interne și alți salariați, inclusiv de la privat, să fie obligați să prezinte certificatul digital al UE privind Covid-19, în vederea atestării vaccinării sau a testării cu RT-PCR. În cazul testelor, costul ar fi trebuit să fie suportat de salariat, din propriul buzunar.
Dacă nu prezenta aceste dovezi, angajatului respectiv urma să-i fie interzis accesul la locul de muncă, urmând suspendarea contractului de muncă pe o perioadă de 30 de zile, după care desfacerea contractului de muncă.
O altă prevedere a acestui proiect se referea la faptul că angajatorii care nu-și obligau angajații să se vaccineze sau să se testeze pe banii lor și, pe de altă parte, care nu-și concediau salariații din această cauză urmau să fie amendați cu câte 100.000 de lei pentru fiecare astfel de „abatere”.
Legea nu a trecut de Senat, pentru că nu a existat cvorum, dar, nici până în prezent, nu a fost respinsă definitiv de către Parlamentul României.