Revenirea în forță a infectărilor COVID-19 la nivel global aduce cu rapiditate noi măsuri de restricționare și extinderea lor. În Europa, Austria și Germania aplică deja izolarea și vaccinarea în forță pentru a stopa dinamica dramatică a mortalității și presiunea asupra sistemelor sanitare. Franța revine și ea la restricții abia ridicate și extinde vaccinarea spre tineri. Măsuri similare de „strângere a șurubului” sunt luate și în Statele Unite, dar și în Coreea de Sud, până mai ieri campioana vaccinării în țările G-20, cu o rată de 80 la sută de imunizare a populației de 52 de milioane. În Israel se declanșează vaccinarea copiilor și adolescenților și generalizarea dozei 3. Studiile arată cu claritate legătura dintre gradul de vaccinare și numărul cazurilor grave, cu final letal. În timp ce în Coreea de Sud numărul de infectări a atins 4.000 de cazuri zilnic, decesele sunt sub 40. Comparația cu țările din Est, unde Bulgaria și România sunt „capturate” de antivacciniști, rata deceselor este de zeci de ori mai mare. Ce dovadă este mai elocventă în favoarea vaccinării, ca principal mijloc de salvare a vieții aflat la dispoziție gratuit și cu acces nerestricționat?
La București, în ceața diluării autorității, după o prelungită criză politică, se încearcă o repoziționare a strategiei anti-COVID. Alexandru Rafila, noul ministru al Sănătății, ca fost reprezentant la OMS și profesor de microbiologie, cu activitate profesională de durată la Institutul „Matei Balș”, vine cu experiența luptei în prima linie cu pandemia, dând speranță pentru decizii mai coerente și, cel puțin pentru o perioadă, greu de combătut în Guvern și Parlament. Rămâne ca vorbele și mai ales acțiunile oficiale să fie percepute de populația nevaccinată, încă majoritară, ca demersuri logice, în măsură să dilueze forța de pătrundere a teoriilor agnostice și conspiraționiste. După cum o dovedește realitatea din multe țări, companiile și instituțiile publice se racordează mai rapid la măsurile de protecție, conștiente că ratele de infectare le afectează activitatea. Telemunca, distanțarea, purtarea măștii au devenit aici reguli acceptate și aplicate, pe baza cărora s-au consolidat „insule” de siguranță pentru angajați. Dacă și în școli se vor depăși disensiunile și fabulațiile care stopează testarea, cu motive aberante de teamă și de lipsă de implicare și răspundere a cadrelor didactice și familiilor, putem crede că valul 5 care bate la ușă va fi trecut mai ușor. Minivacanța în care intră România va fi însă iar un prilej care oferă pandemiei o poartă de revenire. Vreau să cred că nu am dreptate.