Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Mirajul economic al Brașovului, descifrat de Banca Mondială

Mirajul economic al Brașovului, descifrat de Banca Mondială

de Adrian Stoica    |   

Brașovul s-a transformat în ultimii ani și într-un puternic centru economic datorită investițiilor atrase. Cu o creștere economică anuală de 8,16% în intervalul 2000-2015, orașul fermecător de la poalelei Tâmpei a reușit să devanseze Singapore, unul dintre tigrii Asiei, care a înregistrat în perioada sa de boom economic din 1965-1980 doar o creștere de 7,25%.

Mirajul economic al Brașovului se bazează pe o puternică tradiție în industria prelucrătoare, o forță de muncă calificată și o industrie a turismului în continuă dezvoltare, notează un recent raport al Băncii Mondiale în care este făcută o radiografie amănunțită a dezvoltării accelerate din ultimii ani a acestui oraș.

Potrivit analizei „Brașov-Profilul competitiv” realizate recent de Banca Mondială, orașul figurează între primele 256 de orașe mari ale Uniunii Europene. Principalele sectoare care au contribuit la creșterea sa economică în ultimii ani sunt ​​industria prelucrătoare (în special, producția auto), turismul, afacerile imobiliare și construcțiile, industria IT&C și cea de divertisment a cărei creștere este strâns legată de înflorirea turismului. Dezvoltarea economică a atras după sine și o creștere a numărului de angajați, precum și una dintre cele mai mari creșteri salariale la nivel național. În anul 2017, salariul mediu lunar net în Brașov ajunsese la 2.383 lei (aproximativ 530 de euro sau 600 de dolari). Comparând cu media din 2017 a salariilor medii nete lunare din alte țări ale UE, Brașovul este destul de competitiv din acest punct de vedere, notează analiza Băncii Mondiale.

Când autoritățíle locale se implică

Pe lângă poziționarea sa strategică, în centrul României, într-un punct în care se vor întâlni trei autostrăzi importante, în apropierea Bucureștiului și a unor alte mari centre urbane (Ploiești, Sibiu și Târgu Mureș), la creșterea atractivității Brașovului pentru firme a contribuit și administrația locală. În acest context, analiza instituției financiare internaționale amintește proiectul pentru construcția aeroportului Ghimbav, care va crește substanțial conectivitatea, precum și decizia municipalității de a acorda facilități fiscale companiilor care operează parcurile industriale ale orașului.

Infrastructura de afaceri atrage

Zona Metropolitană Brașov are una dintre cele mai mari densități ale parcurilor industriale din România, acesta fiind un factor decisiv în atragerea investițiilor străine în ultimul deceniu. Parcurile industriale Brașov, Roman, Carfil, Prejmer, WDP etc., alături de centrele de afaceri au reușit, prin facilitățile oferite, să atragă în ultimii ani un număr foarte mare de companii, în general străine, iar acest lucru s-a simțit în economia județului. Conformei analizei Băncii Mondiale, la nivelul anului 2016, cele mai mari 50 de companii care își desfășurau activitatea în zona Brașov totalizau o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de euro. De asemenea, în 2017 exporturile județului se apropiau de 3,5 miliarde de euro, după ce în urmă cu 10 ani ele depășeau cu puțin un miliard de euro.

În industria IT & C, cele mai mari salarii

Cele mai mari salarii erau acordate în 2017 în următoarele sectoare: IT & C (cca 1.040 euro); industria petrochimică (cca 750 euro); industria aeronautică (cca 740 euro); fabricarea de automobile și componente auto (cca 715 euro); finanțe (cca 660 euro); energie (cca 660 euro); fabricarea de echipamente și unelte (cca 620 euro); fabricarea de echipamente electrice (cca 580 euro). La polul opus, cele mai scăzute salarii au fost oferite în industria mobilei (cca 258 euro); colectarea deșeurilor (cca 310 euro); industria materialelor plastice (cca 315 euro); HoReCa (cca 290 euro); industria textilelor (cca 315 euro); jocuri de noroc (cca 320 euro); industria alimentară (cca 325 euro) și în construcții (cca 325 euro).

Una dintre cele mai populare destinații turistice

Braşov are o lungă tradiție în turism și o ofertă bogată pentru turiști. Pe lângă faptul că Poiana Brașov este de departe cea mai populară destinație de schi și de sporturi de iarnă, în general, din România, orașul Brașov vine cu o ofertă proprie foarte bogată pentru turiști. Toate acestea au făcut ca orașul să fie în 2017 a doua destinație turistică din țară, după București. Analizând datele într-un context teritorial mai larg, Zona Metropolitană Brașov (inclusiv Predeal, Râșnov etc.) a găzduit aproape 20 de milioane de turiști în 2017, ceea ce a reprezentat o creștere de 96% față de anul 2007, potrivit analizei citate.

Magnet pentru vizitatorii străini

De asemenea, Zona Metropolitană Brașov este una dintre destinațiile preferate ale turiştilor străini care aleg să viziteze România, numărul lor crescând cu 93% în perioada 2007-2017. Astfel, numărul lor a ajuns la 160.000 în 2017, reprezentând 16% din numărul total al celor care au vizitat România, Brașovul plasându-se pe locul al doilea, după București, din acest punct de vedere.

 

Capacitatea de cazare la nivelul Zonei Metropolitane Brașov a fost de 6,86 milioane de turiști în 2017, în creștere cu 84% față de anul 2007. Majoritatea locurilor de cazare au fost în hoteluri, ele reprezentând 54% din total.

 

8,53% dintre români ar dori să locuiască în Brașov, acesta fiind considerat unul dintre cele mai atractive orașe, reiese dintr-un sondaj realizat de Banca Mondială.

Avantajul unei populații educate

La atragerea investițiilor străine, un rol important l-a avut și gradul ridicat de educație al populației. „Din populația cu vârsta de peste 10 ani a Brașovului, 26% au studii superioare, în jur de 37% au absolvit liceu, 15% au absolvit învățământul profesional, iar 22% au studii primare sau secundare. Dintre persoanele cu studii medii, 58% au terminat un liceu teoretic, 16% o școală tehnică și 14% un liceu de servicii. În 2017, un număr de 2.800 de elevi au absolvit un liceu din Zona Metropolitană Brașov, se precizează în analiza citată. Dintre persoanele cu studii superioare, 25% au terminat studii de economie, 14% studii tehnice, 7% sociologie-psihologie-asistență socială, 6% dreptul, 6% medicina și 5% matematică-fizică-IT. Cea mai mare universitate din Brașov este Universitatea „Transilvania”, cu 18 facultăți, 105 specialități (acoperind un spectru larg, de la economie și drept, până la inginerie mecanică, construcții, medicină, silvicultură sau științe alimentare) și circa 19.000 de studenți. Tot aici își are sediul și Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”. Are două facultăți (sisteme de management aerian și sisteme de securitate aeriană) și aproximativ 500 de studenți.

Lider național în învățământul dual

Școala germană profesională Kronstadt a fost înființată în 2012 la inițiativa Clubului Economic German, a Primăriei, a Inspectoratului Școlar Județean Brașov și a unor companii locale importante. Aici învață circa 800 de elevi din aproximativ 20 de județe, activitatea fiind susținută financiar de o serie de companii care își desfășoară activitatea în zonă. Atât gradul de absolvire, cât și gradul de ocupare a absolvenților sunt foarte mari (peste 90%), iar școala este un model național din această perspectivă. Ocupațiile pentru care elevii sunt instruiți sunt în strânsă corelare cu cererea de pe piața muncii.

În ce oraș v-ar plăcea să locuiți (%)

București 15,2

Cluj-Napoca 13,43

Timișoara 11,37

Brașov 8,53

Constanța 5,18

Sibiu 4,06

Iași 3,76

Oradea 1,67

Sursa: Sondaj Banca Mondială

 

Evoluția salariului mediu în perioada 2008-2017 (lei)

 

Județ 2008  2017

București 1.838  3.116

Cluj 1.815  2.670

Timiș 1.319  2.501

Sibiu 1.230  2.468

Brașov 1.226  2.383

Iași 1.257  2.383

Argeș 1.269  2.278

Galați 1.219  2.183

Prahova 1.323  2.189

Constanța 1.291  2.126

 

Sursa: Banca Mondială

 

Subiecte în articol: brasov
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri