Ce este MOARTEA CEREBRALĂ? Este ea moarte... reală sau este vorba despre cu totul altceva. Încercăm să vă oferim câteva răspunsuri la (posibile) întrebări, cu atât mai mult cu cât termenul de moarte cerebrală ne este readus în atenție o dată cu știrea despre starea de sănătate a unui mare artist român, cântărețul Mihai Constantinescu (vezi aici).
Moartea cerebrală - cum și când a fost acceptată folosirea termenului
Moartea cerebrală se constată în contextul în care leziunile pe creier sunt atât de grave încât conduc la încetarea definitivă și ireversibilp a oricărei activități a creierului. Când cineva este mort din punct de vedere cerebral, el este mort fără dubii şi nu există obligaţia de „a-l menţine în funcţiune”, cu ajutorul aparatelor (în care cele de oxigenare, de ventilare a creierului sunt principalul „motor”). Aparatele de susţinere a vieţii pot fi în orice moment oprite după declararea morţii cerebrale, pentru că cei morţi din punct de vedere cerebral sunt trupuri neînsufleţite, nu pacienţi. Aceasta este realitatea dură.
Cu toate că, îndeobște, se consideră că acest termen a început să fie folosit o dată cu primele transplanturi, pentru a se justifica prelevarea de organe de la pacienții care se aflau la limita dintre viață și moartea clinică, adevărul este că discuția cu privire la acest moment, în lumea medicală, a fost provocată de cu totul altceva și mult mai înainte. În anii 50, „The Review of Neurology” publica un studiu despre pacienții care suferiseră leziuni severe pe creier și care erau dependenți, practic, de ventilația artificială. Medicii Mollaret şi Goulon constataseră că acești pacienți se aflau într-o stare „de dincolo de comă”, iar ventilarea artificială nu era suficientă, în cazul lor, să le prezerve organele interne, revenirea din această „comă” fiind absolut imposibilă. În anii 60, la Harvard Medical School, chestiunea a fost reluată, iar termenul de moarte cerebrală și-a găsit o mai bună definire și o acceptare consensuală în lumea medicală.
Citește și Sinuciderea unui asistent medical: „Nu mai rezist!”
Moartea cerebrală - în ce constă ea?
Trebuie să reținem că moartea cerebrală se referă la faptul că atât centrii superiori cât şi inferiori ai creierului au murit. Practic, evenimentul traumatic pe care l-a traversat persoana în moarte cerebrală a condus la încetarea totală şi ireversibilă a tuturor funcţiilor creierului. Acele porţiuni ale creierului care îi permit unei persoane să respire singură au încetat de asemenea să funcţioneze. Moartea cerebrală nu va fi constatată în cazul .............