Se va emite o altă Hotărâre de Guvern pentru exproprieri, din care vor fi eliminate unele care se află acum pe listă, dar mai întâi se vor face primele, ca apoi statul să restituie suprafețele de care nu are nevoie. Acum, partidele din opoziție, dar și PSD, pregătesc modificări legislative, pentru a nu se mai ajunge la situații precum cea de pe DN 71.
Proiectul de modernizare a DN 71 Târgoviște-Sinaia a fost făcut pe baza unui studiu de fezabilitate vechi, din perioada 2014-2016, iar greșelile de proiectare sunt foarte multe și grave. Proiectantul a trecut cu liniile de expropriere peste părți din case, fără să țină cont de realitatea din teren, iar unele proprietăți apar cu documentație greșită.
De exemplu, în satul Dealu Mare, din comuna Buciumeni, o casă de patrimoniu din 1935, cu etaj, balcon la stradă și elemente arhitecturale specifice zonei, construită din cărămidă și beton, apare în documentația proiectului ca o casă de lemn și paiantă, care ar urma să fie demolată, suprafața expropriată fiind de aproape 100 de metri pătrați. Proprietarul a primit notificare de expropriere și pentru casa vecinilor, deși oamenii locuiesc acolo și au toate actele în regulă.
În aceeași comună, dar în extravilan, proiectantul a desenat un spațiu de parcare pe un deal pe care este plantată o livadă de pruni, dar în documentație este trecută drept fâneață, în suprafață plană, deși proprietara are inclusiv documente de la APIA pentru subvențiile acordate în ultimii ani pe livadă - lucru care se poate vedea și de la stradă, de către oricine se deplasează pe teren, pentru a face cercetarea. Aici există și pericol de alunecare de teren - care nu s-a văzut pe planurile cadastrale greșite, folosite de proiectant.
Modificări în documente, pentru despăgubiri mai mici
Trecând aceste proprietăți în documentele proiectului altfel decât sunt în realitate și în actele oficiale - acte de proprietate, cadastru, autorizații de construire etc., despăgubirile calculate sunt mult mai mici decât cele care ar trebui să li se ofere expropriaților. Dar mai apar și foarte multe erori în notificările trimise de CNAIR și DRDP București, pentru că unii proprietari au primit și notificări pentru suprafețe care nu le aparțin, în timp ce adevărații proprietari nici măcar nu se pot apăra în instanță pentru expropriere.
Ministerul Transporturilor a înțeles ce erori grave are acest proiect și a-nceput procedurile pentru refacerea lui, dar nu a anulat Hotărârea de Guvern 1588 din 12 decembrie 2024, pentru cele 1.849 de suprafețe care urmează să fie expropriate.
Se grăbesc să înceapă lucrările
Explicația pe care o dau reprezentanții Ministerului este că se grăbesc să înceapă lucrările pe prima porțiune de drum, de la Aninoasa la Pucioasa, unde nu sunt multe greșeli, dar și pe porțiunea din zona montană, de la Glod la Sinaia, unde drumul se lărgește la 3 benzi, ca apoi să se îngusteze din nou, la intrarea în Sinaia.
Reprezentanții PSD ai județului Dâmbovița au dat mai multe declarații în legătură cu refacerea proiectului, în ultima lună, dar până în prezent nu a fost transmisă oficial nici solicitarea CNAIR către proiectant pentru refacerea acestui proiect, iar deciziile de expropriere ar trebui să ajungă la proprietari începând de astăzi, conform prevederilor legale, pentru că au trecut cele 5 zile de după perioada de 20 de zile prevăzută pentru depunerea documentelor și solicitarea negocierii - parte prevăzută de lege care nu a fost respectată de expropriator.
Opoziția încearcă să blocheze proiectul
Situația i-a revoltat pe proprietari, dar și pe politicienii din opoziție. USR a încercat să blocheze proiectul printr-un amendament la Legea Bugetului - votat și de parlamentari AUR, POT și o parte din SOS România, dar partidele de la putere au avut mai multe voturi.
Parlamentarii USR au fost pe teren, inclusiv în zona de sud a drumului, unde au vorbit cu oamenii revoltați de această situație, cu o săptămână și jumătate în urmă, înainte de a depune amendamentul în Parlament. Ieri au fost să vorbească cu proprietarii și parlamentarii SOS România. Ambele partide din opoziție pregătesc noi încercări de blocare a proiectului, iar din partea AUR avem informația, pe surse, încă neconfirmată, că ar putea încerca blocarea finanțării proiectului în Parlamentul European.
Mai multe propuneri de modificare a legii
Partidele din opoziție pregătesc și proiecte de modificare legislativă pentru a nu se mai ajunge la o astfel de situație. Dar și secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionuț Săvoiu, delegat de ministrul Sorin Grindeanu să rezolve problema DN 71, fiind din județul Dâmbovița, a declarat, pentru Jurnalul, că pregătește modificări legislative - din același motiv.
Secretarul de stat a mai spus că până la finalizarea proiectului tehnic nu se va da niciun fel de autorizație de demolare sau de construire în intravilan, în localitățile Moțăieni, Dealu Mare, Pietroșița și Moroeni, iar săptămâna aceasta va exista și primul document oficial care va sta la baza refacerii proiectului și a viitoarei HG pentru exproprieri - respectiv solicitarea CNAIR către proiectant, în acest sens.
Săvoiu a explicat, pentru Jurnalul, că PSD va depune un proiect de modificare a legislației, astfel încât exproprierile să nu mai fie stabilite în faza de studiu de fezabilitate, ci după finalizarea proiectului tehnic, astfel încât să nu se mai ajungă la asemenea erori și la scandal cu proprietarii expropriați.
Exproprierea a devenit naționalizare forțată
Soluția pe care a găsit-o nu rezolvă și problema celor 1.849 de proprietăți care deja sunt pe lista HG 1588/2024, chiar dacă unele vor fi retrocedate la următoarea HG, dar ar putea readuce lucrurile la normalitate, după lungul șir de modificări legislative făcute de juriștii CNAIR, care au reușit să facă trecerea de la expropriere la naționalizare, prin eliminarea din Legea nr. 255/2010 a tuturor prevederilor care transpuneau elemente constituționale, dar și principii de bază din legislația pentru construcții.
PSD, USR, AUR și SOS România ar putea să propună efectiv revenirea la vechiul cadru legislativ, ca să elimine situațiile similare cu cea de pe DN 71. În mod cert nu vor lucra împreună la proiectele de modificare legislativă, dar e posibil să ajungă la vot, în Parlamentul României, 4 variante de modificare cu aproximativ același conținut - situație care a mai existat, de exemplu, în cazul Legii privind transportul alternativ, când s-au eliminat proiectele depuse de opoziție și s-a votat cel al partidelor de la guvernare.
Chiar și așa, o modificare prin readucerea legislației la forma anterioară anului 2010 ar elimina absurditățile actuale și abuzurile pe care statul le poate face împotriva cetățenilor, prin Legea 255/2010 cu zecile de modificări ulterioare, care au transformat-o într-o lege anticonstituțională, așa cum nu exista nici măcar în regimul dictatorial.
Articole care au creat situația actuală
Dacă vor să modifice Legea nr. 255/2010 în favoarea cetățenilor, partidele de la guvernare sau din opoziție pot începe prin a elimina alineatul (3) de la Articolul 5, care efectiv sfidează primele prevederi din același articol, referitoare la obligativitatea studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate, cu documentația tehnico-economică finalizată înainte de stabilirea exproprierilor, astfel: „În înţelesul prezentei legi, coridorul de expropriere este stabilit pe baza studiilor de fezabilitate în varianta finală sau a documentaţiilor de urbanism ori a documentaţiilor topo-cadastrale, aprobate conform legii, şi este aprobat odată cu indicatorii tehnico-economici, cu documentaţia de urbanism sau cu documentaţia topo-cadastrală, după caz, incluzând şi lista imobilelor ce urmează a fi expropriate”. CNAIR a luat în considerare doar ce au scris juriștii proprii în această modificare, după conjuncția „sau” - adică nu se mai fac obligatoriu studiile de fezabilitate, pentru că se pot stabili exproprierile pe baza modificării „din pix” a documentațiilor de urbanism sau a celei topo-cadastrale. Așa s-a ajuns la anomaliile constatate în proiectul de modernizare a DN 71.
O altă parte din lege care a fost modificată de juriștii CNAIR pentru a ajuta statul să facă abuzuri este Art. 22, alin. (6), care stabilește tot „din pix” valorile exproprierilor, pe baza unor fișe notariale. Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o dezlegare pe acest articol, în 2021, trimițând expropriatorul la Art. 44 din Constituția României, care prevede acordarea unor despăgubiri prealabile și juste, în caz de expropriere, apoi Curtea Constituțională a dat două hotărâri în acest sens, CNAIR nu le-a respectat niciodată și nimeni nu a fost tras la răspundere, deși instanțele dau câștig de cauză expropriaților, iar statul plătește pagube uriașe.
Este vorba despre Decizia nr. 78/2021 a ÎCCJ privind Interpretarea criteriilor de evaluare a despăgubirilor în procedura de expropriere; Decizia CCR nr. 450/2022 privind Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; Decizia CCR nr. 536/2022 privind Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, aceste decizii făcând trimitere la Art. nr. 44, alin. (3) din Constituția României.
Deși CNAIR a fost notificat de proprietarii de pe lista de exproprieri din HG 1588/2024 în legătură cu încălcarea acestor decizii ale instanțelor superioare, instituția a ignorat totalmente notificările și precizările expropriaților, trimițându-le un răspuns standard în care precizează că despăgubirile sunt atât prealabile, cât și juste. Oamenilor nu le mai rămâne decât să se îndrepte către instanța de judecată, pentru a-și face dreptate.
Iată câteva exemple de despăgubiri „prealabile și juste” din punctul de vedere al CNAIR: casă cu amprentă de 97 metri pătrați, din cărămidă și beton, cu etaj și balcon, construită în 1935, primește o despăgubire de aproape 2.000 de euro. 19 metri pătrați de curte din fața casei, cu un gard de beton și fier forjat se despăgubesc cu suma de 11 lei etc.
Toate sumele pentru despăgubiri sunt calculate în acest fel, iar explicația CNAIR este că „salvează banii statului”. Pentru a înlătura aceste abuzuri, parlamentarii ar putea face propuneri de modificare legislativă astfel încât instituțiile statului să fie obligate să respecte Constituția României și să nu treacă la naționalizare.
De asemenea, abuzurile statului împotriva cetățenilor se bazează și pe imposibilitatea multora de a se apăra în instanță. Tariful unui avocat pe Contencios administrativ pornește de la 3.000 de lei, iar oamenii nu au bani să se apere. Prin lege s-ar putea reduce aceste costuri, în astfel de cazuri.
Și utilitatea publică ar trebui redefinită, prin modificare legislativă, pentru a se evita modernizarea prin demolare a României. Dacă Guvernul ar vrea să demoleze toată țara pentru a face autostrăzi peste tot, doar simpla declarație de utilitate publică ar face posibil un astfel de proiect. În cazul DN 71, care trece prin localități, exproprierile nu se justifică, pentru că regimul de viteză nu poate să crească și nici traficul nu se va fluidiza, dar ar putea crește numărul de accidente rutiere, în loc să scadă - așa cum arată motivația proiectului.