Laba piciorului şi glezna reprezintă un capitol important al ortopediei. Sunt intervenţii complexe, motiv pentru care, în Occident, spitale întregi s-au specializat doar pe medicina labei piciorului.
Mulţi oameni au necazul numit mont la picior, sub degetul mare se îngroaşă masa osoasă, apare o umflătură de os. Se deformează laba piciorului în aşa hal încât suferinzii de monturi nu-şi mai pot încălţa pantofii, de sandale nici vorbă. Nu de puţine ori, ortopezii soluţionează răzuind surplusul de os din această excrescenţă de la baza degetului mare de la picior. Profesorul doctor Andrei Firică, membru de onoare al Academiei de Ortopedie a Franţei, explică faptul că această tăiere a excesului de os de la rădăcina degetului mare, adică micşorarea acestui mont, nu rezolvă problema. Efectele acestui surplus de os aduce şi alte prejudicii, montul presează şi asupra oaselor celorlalte degete de la laba piciorului şi aceste degete migrează, se încalecă unele peste altele şi toate cele cinci degete ale piciorului se deformează. Intervenţia chirurgicală în caz de mont durează câteva ore, ortopedul trebuie să rearanjeze oasele tuturor degetelor de la picior, astfel se soluţionează complet necazurile aduse de acest surplus osos. Destul de expuse la fracturi sunt şi oasele ce urmează după osatura degetelor, sunt mici aceste metatarsiene şi se înregistrează fracturi la aceste oscioare cu numele fracturi de stres, fracturi de oboseală. De acest necaz a suferit Cristi Chivu, celebrul nostru fotbalist, ca şi vedeta echipei feminine de handabal, Valentina Ardean Elisei. Glezna este o articulaţie complexă, permite multe grade de libertate, de mişcare a piciorului. Glezna susţine greutatea corpului pe o suprafaţă mai mică faţă de genunchi şi de şold. La o mişcare prea largă, la o călcătură strâmbă, la un traumatism, glezna aduce dureri mari, se umflă, devine fierbinte şi pasul e dureros. Dacă au fost afectate doar structurile moi, ligamentele, tendoanele, capsula articulaţiei, dar oasele din gleznă nu s-au descentrat, este vorba doar despre o entorsă. Se recomandă repaus al piciorului, antiinflamatoare, medicamente împotriva durerilor şi aplicarea de gheaţă. Dacă însă s-au rupt ligamente, capsula artticulaţiei şi oasele s-au deplasat din poziţia normal, situaţia este mai gravă, diagnosticul este de luxaţie.
În cazul luxaţiilor, se imobilizează piciorul şi recuperarea este mai lungă. La nevoie, se repară ligamentele, tendoanele rupte, iar ortopedul trebuie să rearanjeze oasele gleznei prin operaţie.