Conflictul intern din Partidul Național Liberal intră într-o nouă etapă după ce Tribunalul Ilfov a făcut publică motivarea hotărârii prin care a admis cererea formulată de cei 16 parlamentari care au contestat decizia conducerii partidului.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, judecătorul explică în detaliu de ce a suspendat efectele hotărârii adoptate de Biroul Politic Național al PNL în data de 15 iunie, prin care parlamentarii erau obligați să nu participe la votul de învestire a Guvernului Adrian Veștea sau să își exprime opțiunea prin formula „prezent, nu votez”. Totodată, conducerea partidului stabilise că nerespectarea acestei decizii urma să atragă automat pierderea calității de membru al PNL.
Constituția și jurisprudența Curții Constituționale, argumentele-cheie ale instanței
În motivarea deciziei, instanța acordă o importanță deosebită prevederilor articolului 69 din Constituția României, care consacră caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar.
Judecătorul reține că există o aparență de drept în favoarea reclamanților, invocând inclusiv o decizie a Curții Constituționale din 1993, potrivit căreia parlamentarii nu sunt obligați juridic să urmeze instrucțiunile unui partid politic în exercitarea mandatului.
În motivare este citată concluzia Curții Constituționale potrivit căreia:
„mandatul parlamentar este unul reprezentativ. Deputaţii şi senatorii se află, în exercitarea mandatului, în serviciul întregului popor. Nu al formaţiunii politice pe listele căreia au candidat, sensul interdicţiei mandatului imperativ fiind tocmai acela că parlamentarul nu poate fi ţinut juridic de instrucţiuni obligatorii ale unei voinţe exterioare, cu privire la modul de exercitare a mandatului, inclusiv cu privire la sensul votului său (…)”.
Magistratul apreciază că măsurile adoptate de conducerea PNL prezintă toate elementele unei constrângeri asupra parlamentarilor.
„Cele două decizii contestate par a întruni elementele unei constrângeri: pe de o parte, o instrucţiune exterioară precisă privind conduita parlamentarilor la votul de învestitură – neparticiparea la vot ori exprimarea formulei «prezent, nu votez» –, respectiv interdicţia acceptării unei nominalizări guvernamentale. Pe de altă parte, o sancţiune juridică automată şi predeterminată – pierderea calităţii de membru, respectiv excluderea din partid.”
Dreptul parlamentarilor de a vota potrivit propriei conștiințe
Un alt argument important invocat de instanță este faptul că votul privind învestirea unui Guvern reprezintă un drept exercitat în interesul cetățenilor și al statului, nu în interesul exclusiv al partidului din care face parte parlamentarul.
În motivare este păstrată integral concluzia magistratului:
„În ceea ce privește membrii parlamentului, aceștia beneficiază de drepturi specifice funcţiei de demnitate publică pe care o exercită, printre care şi dreptul de a acorda votul de învestitură a Guvernului. Un astfel de drept se exercită în interesul cetăţenilor şi al statului, pe baza propriei judecăţi şi conştiinţe, iar nu pe baza unei eventuale constrângeri, mandatul fiind unul reprezentativ conform art. 69 alin. 2 din Constituţia României.”
Instanța consideră că sancțiunea excluderii automate din partid putea produce efecte greu de reparat asupra celor 16 reclamanți.
Judecătorul arată că:
„o eventuală sancţionare a reclamanţilor prin excluderea automată din partidul politic din care aceştia fac parte în prezent, pentru modul în care îşi exercită votul de învestitură a guvernului sau pentru acceptarea unor funcții guvernamentale, poate afecta reputaţia politică şi perspectivele viitoare de candidatură a reclamanţilor şi poate aduce un prejudiciu profesional şi politic acestora, care ar fi imposibil de reparat în viitor”.
De ce procesul s-a judecat în aceeași zi
Una dintre cele mai controversate chestiuni ale dosarului a fost rapiditatea cu care instanța a analizat și soluționat cauza.
Judecătorul explică faptul că a aplicat dispozițiile articolului 999 alineatul 2 din Codul de procedură civilă, care permite soluționarea unei ordonanțe președințiale fără citarea părților în situații de urgență deosebită.
În motivare se precizează:
„Procedura legală – cauza a fost luată în discuție fără citarea părților, având în vedere dispozițiile art.999 alin.2 teza a II-a C.proc. civ”.
Textul de lege permite ca, în cazuri excepționale, instanța să pronunțe hotărârea chiar în ziua depunerii cererii, exclusiv pe baza documentelor aflate la dosar.
Totuși, această procedură a atras controverse, în condițiile în care o altă ordonanță președințială depusă ulterior de aceiași reclamanți, prin care se solicita suspendarea organizării Congresului Extraordinar al PNL, a primit termen de judecată după desfășurarea congresului.
De ce Tribunalul Ilfov s-a declarat competent
Motivarea clarifică și disputa privind competența instanței.
Conducerea PNL susținuse că dosarul trebuia judecat la Tribunalul București. Magistratul a apreciat însă că Tribunalul Ilfov este competent deoarece doi dintre reclamanți, inclusiv senatoarea Nicoleta Pauliuc, au domiciliul în județul Ilfov.
Totodată, instanța arată că raporturile dintre partid și membrii săi reprezintă raporturi de drept privat, rezultate din aderarea la statutul formațiunii politice.
În consecință, cauza aparține secției civile a tribunalului, și nu instanței de contencios administrativ.
Cine sunt cei 16 parlamentari care au contestat decizia PNL
Acțiunea a fost formulată de Monica Cristina Anisie, Andrei Baciu, Sorin Mihai Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Ștefana Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Sorin Prișcă, George Scarlat, Ionuț Marian Stroe, Mihai Veștea, Mihai Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu.
Aceștia au contestat hotărârea Biroului Politic Național din 15 iunie, prin care conducerea partidului le impunea să nu susțină învestirea Guvernului Adrian Veștea și prevedea excluderea automată din partid pentru cei care încălcau această decizie sau acceptau funcții guvernamentale fără acordul conducerii.
După publicarea motivării, conducerea PNL are posibilitatea de a formula apel împotriva hotărârii Tribunalului Ilfov. Astfel, disputa juridică este departe de a se fi încheiat, iar decizia instanței deschide un nou capitol într-unul dintre cele mai importante conflicte interne traversate de liberali în ultimii ani.
Mediafax