Discuția a fost readusă în prim-plan de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a admis că România are nevoie de sisteme mult mai ieftine pentru combaterea dronelor. Potrivit acestuia, astfel de echipamente sunt deja comandate prin programul SAFE, însă vor intra în dotarea Armatei Române abia peste unul sau doi ani.
Declarația sa a venit după incidentul de vineri, în care o dronă care a pătruns în spațiul aerian al României a fost interceptată de un avion F-16, cel mai probabil cu o rachetă „AIM-9 Sidewinder”.
Costul unei asemenea rachete se apropie de 500.000 de dolari, în timp ce valoarea dronei distruse este estimată între 35.000 și 70.000 de dolari.
Între timp, alte două drone au fost doborâte, sâmbătă și duminică, deasupra spațiului aerian al României.
Războiul în care atacatorul cheltuiește mai puțin
Problema nu este una exclusiv românească, reprezentând, deja, una dintre marile lecții oferite de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Dronele au schimbat fundamental regulile jocului. Ele sunt relativ ieftine, pot fi produse în număr mare, iar atacatorul poate lansa valuri succesive de aparate fără pilot tocmai pentru a obliga adversarul să consume muniție sofisticată și extrem de scumpă.
În limbaj militar, aceasta este o strategie de „uzură economică”, care urmărește atât provocarea de pagube, cât și epuizarea financiară și logistică a apărării adverse.
Dacă fiecare dronă de câteva zeci de mii de dolari obligă statul atacat să lanseze o rachetă de aproape jumătate de milion de dolari, raportul cost-eficiență devine rapid nesustenabil într-un conflict de lungă durată.
De ce sunt folosite totuși rachete atât de scumpe?
Din punct de vedere militar, răspunsul este simplu: rachetele oferă, în prezent, cea mai mare probabilitate de interceptare.
Atunci când o dronă pătrunde în spațiul aerian național și există riscul să lovească o zonă locuită, factorul economic trece inevitabil pe plan secund. Prioritatea absolută devine protejarea populației și eliminarea rapidă a amenințării.
Acesta este, de altfel, și argumentul prezentat de Statul Major român al Apărării, care respinge comparația strict „contabilă” dintre costul rachetei și cel al dronei.
Mesajul instituției este că valoarea unei vieți omenești nu poate fi pusă în balanță cu prețul unei muniții, iar scopul unei rachete nu este să economisească bani, ci să elimine un pericol.
O problemă de tehnologie, nu doar de buget
Cu toate acestea, chiar armatele occidentale recunosc că actualul model nu poate reprezenta soluția pe termen lung.
Din acest motiv, în ultimii ani se investește masiv în sisteme dedicate luptei antidronă, considerabil mai ieftine decât rachetele clasice. Printre acestea se numără tunurile automate cu muniție programabilă, sistemele de bruiaj electronic, armele cu microunde de mare putere și chiar laserele de luptă, al căror cost pe interceptare este incomparabil mai redus.
Ideea este simplă și se bazează pe conceptul că nu orice amenințare trebuie neutralizată cu cea mai sofisticată armă disponibilă. O apărare modernă trebuie să utilizeze un sistem stratificat, în care fiecare tip de țintă este combătut cu mijlocul cel mai eficient și cel mai puțin costisitor.
România, într-o perioadă de tranziție
Afirmațiile ministrului român al Apărării sugerează că România este conștientă de această schimbare de paradigmă, însă, până la sosirea noilor sisteme, armata trebuie să utilizeze mijloacele existente.
Aceasta înseamnă că, ori de câte ori o dronă va reprezenta un risc pentru populație sau pentru infrastructura critică, costul interceptării va rămâne o preocupare secundară.
În schimb, pe termen mediu, adevărata provocare nu va fi doar achiziția unor noi echipamente. Va conta, la fel de mult, construirea unei arhitecturi de apărare capabile să facă față unui război în care cele mai ieftine arme pot obliga adversarul să consume cele mai scumpe muniții.
Din această perspectivă, miza nu va mai fi dacă o rachetă valorează mai mult decât o dronă, ci dacă o armată își poate permite să câștige un conflict, folosind permanent cele mai costisitoare mijloace contra celor mai ieftine amenințări.
Potrivit experților militari, costurile rachetelor variază între 350.000 și 500.000 de dolari. Costul orei de zbor pentru un F-16 poate ajunge la 25.000 de dolari pe oră, în timp ce dronele doborâte costă între 35.000 și 70.000 de dolari.


