Guvernanții au primit cu mare entuziasm vestea că Standard & Poor’s (S&P) nu ne-a coborât ratingul de țară la categoria „junk”, dar specialiștii semnalează că nu avem motive să destupăm șampania și că această notă bună are și un preț. Unele țări din regiune stau mai bine decât România, iar altele, deși plasate la o categorie inferioară, se împrumută mai ieftin. Pentru ca în viitorul apropiat să nu riscăm o retrogradare, trebuie pompați bani eficienți într-un sector public învechit, dar și într-un mediu privat care accesează greu finanțările. De asemenea, majorarea pensiilor poate avea loc, dar nu în măsura prevăzută anterior.
Agenția Standard & Poor’s a confirmat ratingul României la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă. Astfel, vestea bună este că nu am fost retrogradați în categoria „junk”, termen care din limba engleză se traduce „deșeu”, iar în limbaj de specialitate înseamnă „nerecomandat investițiilor”. Practic, țara noastră a rămas la „investment grade”, categoria statelor capabile să primească injecții de capital. Dar pentru nota bună va trebui să plătim un preț.
„Condiția pusă pentru a scăpa de perspectiva negativă este ca pensiile să nu fie majorate cu mai mult de 10% în septembrie”, a spus Gheorghe Piperea, avocatul care a pledat în multe spețe având ca obiect domeniul bancar. Potrivit unui text de lege adoptat pe timpul guvernării precedente, pensiile urmau să fie majorate cu 40% de la 1 septembrie 2020.
Bulgaria și Ungaria ne depășesc
Totodată, Piperea nu vede mari motive de entuziasm și lansează ironii către guvernanți. „Ratingul BBB- nu e ceva cu care să te lauzi, mai ales în condițiile în care țările vecine (Bulgaria și Ungaria), care ne depășesc cu mult la capitolul corupție și birocrație economică au un rating superior, putându-se împrumuta mai ieftin decât o face jucătorul de păcănele de la Ministerul Finanțelor, în contra României și a generațiilor viitoare”, a afirmat avocatul. Atât Bulgaria, cât și Ungaria au ratingul BBB cu perspectivă stabilă.
Grecia achită dobânzi mai mici
O clasificare superioară nu ne oferă automat posibilitatea de a accesa finanțare mai ieftină. „România se împrumută deja la dobânzi mai mari decât Grecia, care e la junk”, arată analistul economic Radu Soviani. Pentru împrumuturile pe 10 ani, România plătește dobânzi de 4,83% pe an, deși are o datorie guvernamentală sub 40% din Produsul Intern Brut (PIB). În același timp, Grecia, cu o datorie publică de 196% din PIB, se împrumută la 2,05% pe an. „Cât timp deficitul este finanțabil la prețuri rezonabile, România mai are loc să se împrumute”, spune Soviani. În opinia acestuia, dacă nu vom face „nimic serios” cu banii, „vom continua să ne împrumutăm mai scump și mai păgubos decât oricare alt stat”. Această manieră, de a nu utiliza resursele financiare în mod eficient, reprezintă o „politică a guvernării PSD, continuată și amplificată de guvernarea de după noiembrie 2019”, consideră analistul.
Sunt beneficii pentru toţi cetăţenii României. Ratingul de ţară permite României să se împrumute de pe pieţele internaţionale. Nu este vorba numai de cost. Reducerea de rating ar fi însemnat că am fi fost eliminaţi de pe pieţele internaţionale, indiferent de cost.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor
Ce estimează Standard & Poor’s
Odată cu decizia de a ne menține ratingul, experții de la Standard & Poor’s au făcut și o serie de estimări privind evoluțiile României în viitorul apropiat, astfel:
- Economia va scădea anul acesta cu 5,5%, mai sever față de prognoza anterioară, care viza un declin de 3,5%
- Estimarea pe 2021 prevede o creștere economică de 4%, după o revenire graduală care va începe în a doua jumătate a acestui an
- Deficitul de cont curent (diferența dintre importurile și exporturile de bunuri și servicii) va urca până la 5% din PIB în 2020, de la 4,8% din PIB în 2019
- Datoria guvernamentală va ajunge la 43% din PIB anul acesta, după ce anul trecut a fost încheiat cu un nivel de 35,2% din PIB
- Pensiile vor creşte cu 10%, în loc de 40%, majorarea prevăzută în legislaţia anterioară. Aceasta va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021
Banii nu ajung la firmele cu mari dificultăți
„Mediul de afaceri a făcut tot posibilul pentru a face față pandemiei, am avut nu numai șomaj tehnic și întreruperi de activități, ci și inovări, noi produse în piețe”, a declarat consultantul fiscal Dan Schwartz. El se aștepta la un rezultat pozitiv din partea S&P și nu crede că vom avea „o scădere formidabilă de PIB”, așa cum arătau unele prognoze din perioada stării de urgență. De exemplu, Comisia Europeană indica un picaj de 6% pentru 2020. „E posibil să înregistrăm anul acesta chiar un declin sub 5%, dacă Guvernul va găsi metode de a pompa lichidități în sistem”, a menționat Schwartz.
Din acest punct de vedere, Programul IMM Invest „funcționează, teoretic, foarte bine”, dar problema este că „după ce se obțin aprobările, băncile fac analiza de risc și exact firmele care se confruntă cu cele mai mari greutăți au cele mai mici șanse de a accesa creditele”, spune specialistul. În opinia acestuia, o altă direcție în care trebuie să meargă resursele financiare ale statului ar fi digitalizarea sistemului public, care „trebuie adus în secolul 21, pentru că în multe zone încă se lucrează la ghișeu foarte mult”.