Jurnalul.ro Timp liber Cinci muzee din București mai puțin cunoscute

Cinci muzee din București mai puțin cunoscute

de Maria Coman    |   

Muzeul Theodor Aman este una dintre cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti, construită în anul 1868 după proiectele proprietarului, pictorul Theodor Aman.

 De asemenea, este una dintre puţinele reşedinţe care nu au suferit modificări în decursul timpului, fiind prima casă-atelier de artist din România. De la planurile casei şi decoraţia exterioară (realizată în colaborare cu sculptorul Karl Storck) la decoraţia interioară - pictura murală, vitraliile, decoraţia pictată pe tâmplărie, stucatura tavanelor, lambriurile atelierului şi mobilierul casei - toate sunt reflectarea viziunii lui Theodor Aman. Muzeul Theodor Aman a fost deschis în anul 1908 şi este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din România. El păstrează atmosfera vieţii private din perioada Belle Epoque alături de cea mai mare parte a lucrărilor pictorului Theodor Aman.

Muzeul George Severeanu a fost reşedinţa primului director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi reprezintă un exemplu tipic pentru arhitectura bucureşteană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Medicul radiolog George Severeanu a fost un pasionat colecţionar de antichităţi, adunând în cursul vieţii artefacte valoroase. Seria de obiecte arheologice din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” cuprinde vase greceşti antice, statuete de lut, bronzuri şi marmură, sticlărie romană, geme şi camee antice, ceramică aparţinând culturilor Cucuteni, Vădastra, Wietenberg şi Boian. Colecţia numismatică a dr. George Severeanu, una dintre cele mai valoroase din România, este constituită din cca. 9000 de piese din diferite perioade istorice: monede greceşti autonome şi provinciale, geto-dace şi celtice, emisiuni romane şi bizantine, monede medievale ale Ţărilor Române, precum şi piese moderne şi contemporane. Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” a fost donată Muzeului Municipiului Bucureşti în anul 1939, iar inaugurarea reşedinţei ca muzeu a avut loc în anul 1956.

Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut. Aceasta conține un nucleu substanțial de pânze semnate de Theodor Pallady şi peste 800 de desene şi gravuri din perioada sa pariziană. Ele au fost donate de soții Răut statului român la sfârşitul anilor ‘60, împreună cu propria colecţie de artă - picturi de școală franceză, olandeză, engleză și spaniolă din secolele XVI-XIX, sculptură mică antică și renascentistă, textile, piese de mobilier, ceramică orientală şi alte obiecte de artă decorativă. Întregul ansamblu este reprezentativ pentru modul în care intelectualii români din perioada interbelică emulau preocupările colecționarilor de pretutindeni. Clădirea în care funcționează muzeul, cunoscută și drept Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului XVIII, este una dintre cele mai vechi şi frumoase case negustorești din Bucureşti și singura deschisă publicului. Casa poartă numele celui mai important proprietar al ei, Iacob Melik, un susţinător al acţiunilor revoluţionare de la 1848 şi autor al lucrării L’Orient devant L’Occident. Lui i se datorează renovarea casei în a doua jumătate a secolului XIX și păstrarea unor elemente tradiționale, cum ar fi cerdacul de la etaj, scara interioară din lemn și acoperişul cu streaşină lată.

Muzeul de Artă Recentă MARe prezintă publicului peste 150 de opere, expuse într-o clădire de 1.200 mp desfășurată pe 5 niveluri, dotată cu toate spațiile, echipamentele, serviciile, programele și cadrele de specialitate cerute de exigențele muzeografice. Reprezentând, probabil, cea mai importantă investiție privată într-un proiect de acest tip, MARe își asumă cu seriozitate rolul de catalizator, fiind un nou reper cultural pe harta orașului București și nu numai. Nou, atât din punct de vedere cronologic, cât și din punct de vedere al discursului, al abordării, al propunerilor sale și al unui important departament educațional, MARe își propune să fie din toate punctele de vedere un „spațiu-eveniment” deschis artei contemporane.

 

Muzeul Universității Politehnice Înainte de telefoanele mobile și laptopuri, nevoile noastre de divertisment erau satisfăcute în special de televiziune. Istoria televizoarelor începe în anul 1884, când germanul Paul Gottlieb Nipkow a creat prima mașinărie numită „televizor electromecanic”. Cu toate acestea, cel care a revoluționat televizorul și implicit a creat pista principală pentru apariția televiziunii a fost John Logie Baird. El a afișat pentru prima oară imagini în mișcare la Londra, în anul 1926. Televiziunea s-a născut în momentul în care Baird a reușit să transmită un semnal TV la o distanță de 705 km, prin linia telefonică dintre Londra și Glasgow.

În România, primele televizoare au fost fabricate la „Uzinele Electronica”, începând cu anul 1961. Electronica a început producția de televizoare pe baza unei licențe achiziționate de la firma CSF - Franța. Au fost asamblate 14.000 de aparate. Începând cu anul 1984, apare prima serie de televizoare color cu seturi din RDG ce era formată din modelele Telecolor 3006 și Telecolor 3007. Colecția de televizoare a Muzeului U.P.B. cuprinde peste 50 de aparate reprezentative pentru industria electronică românească, începând cu primul TV în casetă din tablă 

Subiecte în articol: muzee bucuresti
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri