Încurajat de poziția dură a noului lider de la Casa Albă față de expansionismul Rusiei și presupusul amestec al Kremlinului în chestiuni interne ale unor state occidentale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat în direcția Moscovei o serie de cuvinte provocatoare. Pe fondul indignării generale legate de modul brutal prin care Rusia reprimă mișcarea opozantului Alexei Navalnîi, Stoltenberg a invitat din nou Ucraina să intre în alianța militară transatlantică.
Alături de premierul ucrainean, Denis Șmihal, aflat într-o vizită oficială la cartierul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a utilizat o serie de cuvinte dure la adresa Rusiei, marcând o înăsprire a tonului NATO față de principalul său inamic, în concordanță cu poziția dură exprimată de președintele Joe Biden contra Moscovei cu câteva zile în urmă, în primul său discurs de politică externă. Întrebat în cadrul unei conferințe comune de presă dacă nu cumva rușii își extind exercițiile militare și desfășurările de trupe în afara granițelor pentru a distrage atenția de la protestele de acasă, generate de arestarea lui Navalnîi, Stoltenberg a oferit un răspuns mult mai general: „Ceea ce pot spune este că am asistat în ultimii ani la o sporire semnificativă a prezenței militare ruse”. „Am asistat la o întărire semnificativă a Rusiei în Marea Neagră, mai ales prin anexarea ilegală a Crimeei, precum și printr-o prezență navală crescută în ultimul an”, a continuat el. Reamintind conflictele din anii anteriori, provocate de „agresiunile Rusiei” în Ucraina și Georgia, Stoltenberg a precizat: „Este o prezență militară pe care NATO o monitorizează cu mare atenție. Aceasta a declanșat cea mai numeroasă și puternică întărire a apărărilor colective din NATO, de la încetarea Războiului Rece”. Șeful blocului militar transatlantic a revenit apoi la recenta condamnare, la peste doi ani și jumătate de închisoare, a principalului adversar al președintelui Vladimir Putin, pe care a descris-o drept „perversiune a justiției, îndreptată contra victimei unei tentative de asasinare prin intermediul unui agent chimic interzis”. „Am asistat la o reacție extrem de fermă din partea NATO, atât atunci când Rusia a utilizat forța sa militară contra vecinilor săi, cum ar fi Ucraina, cât și în cazul utilizării violenței de către serviciile ruse de securitate pentru suprimarea vocilor legitime ale democrației din Rusia”, a adăugat el, citat de site-ul „Zero Hedge”.
Invitație la aderare
Apoi, Stoltenberg a rostit cele mai provocatoare cuvinte la adresa Moscovei din timpul conferinței de presă de marți, solicitând practic invitarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică. „Ușa NATO rămâne deschisă și noi lucrăm cu țări precum Ucraina. Ucraina este recunoscută drept stat candidat pentru aderarea la NATO. Aliații din NATO sprijină eforturile Ucrainei de a se alătura Alianței Nord-Atlantice. Sunt sigur că, în cadrul viitorului proiect lansat în NATO, NATO 2030 (...), politica de extindere își va face loc. De asemenea, atunci când liderii NATO se vor întâlni la Bruxelles, în cursul acestui an, vor fi abordate extinderea și politica ușilor deschise promovată de NATO”, a declarat Stoltenberg. De cealaltă parte, premierul Denis Șmihal a declarat că țara sa intenționează „să înceapă construirea a două baze navale, una în Marea Neagră, cealaltă în Marea Azov.” Potrivit șefului executivului de la Kiev, citat de aceeași sursă, bazele vor fi construite cu ajutorul Marii Britanii și al altor aliați occidentali. Între timp, Ucraina participă deja alături de forțele NATO la exerciții navale comune desfășurate în Marea Neagră. Ucraina se află într-un parteneriat cu blocul militar transatlantic încă din 1994. În anii 2000, guvernul a înclinat din ce în ce mai mult către NATO și cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică a fost reglementată prin Planul de Acțiune NATO-Ucraina, semnat în 2002. Ulterior, s-a convenit ca subiectul aderării la NATO să fie stabilit în urma unui referendum național.
Linie roșie pentru Moscova
Atât Kremlinul, cât și președintele Putin susțin de mai multă vreme că intrarea Ucrainei în NATO ar constitui încălcarea flagrantă a unei „linii roșii”, iar acest lucru ar trebui prevenit prin acțiuni concrete. De altfel, anexarea Crimeei și întreținerea, de către Rusia, a unui război civil în estul Ucrainei par să se încadreze perfect între măsurile ce ar putea împiedica un astfel de scenariu. Reacția Rusiei la decizia NATO de a acorda statutul de membru Ucrainei și Georgiei ar putea fi „extrem de negativă”, avertiza Putin, într-un interviu acordat postului american Fox News, în 2018. „Pentru noi reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre constituie o amenințare, iar reacția ar fi extrem de negativă", preciza Putin la vremea respectivă. După acel discurs, numeroși analiști politici, atât ruși, cât și occidentali, au apreciat la unison că o eventuală intrare oficială a Ucrainei în NATO ar declanșa, foarte probabil, un război regional major.
NATO și SUA schimbă tactica
În ultima vreme, Jens Stoltenberg a acuzat tot mai des politica expansionistă a Moscovei față de foștii săi sateliți sovietici, din cauza prezenței militare sporite a Rusiei în Marea Neagră, în Marea Barents și în Marea Baltică. De altfel, bombardiere strategice B-1B cu rază lungă de acţiune ale „US Air Force” sunt aşteptate în această lună pentru prima oară la baza aeriană Orland din Norvegia pentru un antrenament de câteva săptămâni cu forţele aeriene norvegiene care protejează graniţele nordice ale NATO, într-un nou episod al unei efervescenţe militare în regiune, fără precedent de la sfârşitul Războiului Rece.
„Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre constituie o amenințare, iar reacția ar fi extrem de negativă”
Vladimir Putin