Scăderea stocului de muniție de artilerie este un semnal de alarmă pentru NATO, au declarat pentru CNN oficiali americani și occidentali, deoarece alianța nu s-a pregătit corespunzător pentru posibilitatea unui război terestru prelungit în Europa, după decenii de pace.
Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, afirma recent pentru televiziunea americană că, deși NATO a fost pregătită de la început pentru o ofensivă-fulger, „nimeni nu și-a pus cu adevărat întrebarea: Ei bine, ce se întâmplă dacă acest concept de «prima zi, prima noapte» devine «a doua săptămână, a treia săptămână, a patra săptămână?» Câte dintre capacitățile noastre performante avem, de fapt, în stoc? Cred că aceasta era întrebarea de ansamblu!”.
Linia roșie a propriilor stocuri de urgență
Oficialii de la Washington au subliniat că există un nivel stabilit de muniții în stocurile americane din întreaga lume - în esență o rezervă de urgență - la care US Army nu este dispusă să renunțe. Nivelul acestor stocuri este secret.
Aceleași surse susțin că SUA s-au apropiat deja de această linie roșie, deoarece au continuat să furnizeze Ucrainei proiectile de 155 mm, standardul NATO folosit pentru munițiile de artilerie. SUA au început să intensifice producția de muniție anul trecut, atunci când a devenit clar că războiul se va prelungi mult mai mult decât se anticipa.
Producția în masă a muniției, la niveluri acceptabile, va dura însă „ani de zile”, a mărturisit recent consilierul pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, într-un interviu acordat CNN, cu patru zile în urmă.
Administrația Biden a decis să trimită muniții cu dispersie în Ucraina pentru a contribui la atenuarea unei potențiale penurii de proiectile, oferind astfel Kievului o rezervă de arme americane care nu a fost exploatată până acum.
Deoarece munițiile cu dispersie pot reprezenta însă un risc pe termen lung pentru civili, transferul lor către Ucraina este menit să fie doar o măsură provizorie, până când vor putea fi produse mai multe proiectele unitare cu standardele utilizate în prezent, au adăugat oficialii americani.
Concomitent, o sursă guvernamentală germană a mărturisit, tot pentru CNN, că Berlinul a luat măsuri atât pentru a încerca să acopere lacunele existente în stocurile naționale de muniție, cât și pentru a crește rezervele arsenalului său.
Potrivit sursei menționate, muniția pentru tancul „Gepard”, fabricat în Elveția, care a fost furnizat Ucrainei, este acum produsă în Germania. Muniția de la noua linie de producție urmează să fie livrată în perioada următoare, a precizat sursa, permițând Germaniei să trimită propriile proiectile, deoarece elvețienii nu mai sunt dispuși să facă acest lucru.
Între timp, Marea Britanie va investi încă 2,5 miliarde de lire sterline în stocuri și muniții și va crește, de asemenea, „investițiile în reziliența și pregătirea infrastructurii de muniții a Regatului Unit, inclusiv a instalațiilor de depozitare”, după cum arată un document al Ministerului Apărării de la Londra.
Goana după proiectile
Până în prezent, SUA au furnizat Ucrainei peste 2 milioane de proiectile de artilerie de 155 mm, conform datelor oferite de Pentagon. Departamentul american al Apărării și-a fixat obiectivul de a produce 70.000 de proiectile de artilerie pe lună. În prezent, sunt produse lunar puțin sub 30.000 de proiectile, potrivit unui purtător de cuvânt al US Army - față de aproximativ 15.000 pe lună, atunci când a început războiul din Ucraina, în februarie 2022.
Ucraina toacă însă toate rezervele disponibile. „Aceasta este o luptă intensă de artilerie!”, a declarat, săptămâna trecută, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin. „Cantități mari de artilerie au fost folosite de ambele tabere. Astfel, acest lucru pune presiune asupra aprovizionării internaționale cu muniții de artilerie.”, a precizat el.
După un an și jumătate de război, ritmul tirurilor de artilerie ale Ucrainei nu s-a redus, chiar dacă propriile sale stocuri au înregistrat un declin lent și constant. În prezent, trupele ucrainene trag zilnic între 2.000 și 3.000 de proiectile de artilerie asupra forțelor rusești, a dezvăluit un oficial american din domeniul apărării. Rata era chiar mai mare înainte de începerea contraofensivei, deoarece Ucraina a efectuat operațiuni de „modelare”, pregătindu-se să avanseze spre pozițiile rușilor.
Unii oficiali americani au sperat că ucrainenii se vor baza mai puțin pe artilerie în acest moment și mai mult pe manevrele cu arme combinate, un stil de luptă mai eficient și mai sofisticat, pe care SUA încearcă să-l imprime trupelor Kievului, prin antrenamente, de luni de zile.
Rusia a plasat însă mine pe scară largă, în zonele pe care Ucraina încearcă să le recucerească, încetinind contraofensiva și forțându-i pe ucraineni să folosească artileria pentru a distruge țintele de la o distanță mai mare.
Marți, Austin a declarat că Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care s-a reunit în aceeași zi, a discutat despre „nevoia urgentă de muniție a Ucrainei”.
„Am discutat, de asemenea, despre planurile de accelerare a producției, atât la nivel național, cât și la nivel multinațional, prin intermediul unei inițiative importante a Uniunii Europene de a produce mai multă muniție.”, a spus Austin.
Ofensivă prea lentă. Îngrijorare la Casa Albă
John Kirchhofer, șeful de personal al Agenției americane de Informații a Apărării, a mărturisit, recent, că luptele se află acum „într-un oarecare impas”. Alți oficiali americani de rang înalt nu au mers atât de departe, dar au recunoscut că actuala contraofensivă a Kievului avansează mai încet decât se anticipa.
„Contraofensiva se desfășoară mai lent decât a prevăzut toată lumea.”, a declarat, la rândul lui, președintele Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley. „Nu sunt surprins de acest lucru. Ei avansează cu încredere, în mod intenționat, croindu-și drum prin câmpuri minate foarte dificile.”, a adăugat el.
Oficialii americani au devenit însă atât de îngrijorați în ultimele săptămâni, în privința capacității SUA de a furniza în permanență arme Ucrainei, încât președintele Joe Biden a decis să trimită Kievului muniții cu dispersie, care sunt extrem de controversate.
Decizia este riscantă din punct de vedere politic și poate să-i îndepărteze pe unii dintre aliații europeni ai SUA, în special pe cei care au interzis acest tip de muniție, din cauza riscului pe care îl reprezintă pentru civili.
A fost totuși o decizie necesară, din cauza stocului redus de muniții generale, existent în SUA în momentul de față, a încercat să justifice Sullivan, duminică, mișcarea Casei Albe.
La preluarea mandatului, administrația Biden „a constatat că stocurile globale de muniții, de 155 mm, erau relativ scăzute”, a mai spus el. În cele din urmă, Biden a ordonat Pentagonului „să se miște rapid pentru a mări capacitatea SUA de a produce toată muniția de care am putea avea nevoie pentru orice conflict, în orice moment”, a adăugat Sullivan. „Lună de lună, creștem capacitatea noastră de a furniza muniție.”, a precizat el.
„Cred că membrii armatei trebuiau să fie îngrijorați încă de la început în această privință!”, a replicat senatorul republican de Nebraska, Deb Fischer, membru al Comisiilor pentru Servicii Armate și pentru Credite din Senat.
Utilizând drept exemplu o linie de producție a „Lockheed Martin” pentru temutele rachete antiblindate „Javelin”, - care ar putea furniza 2.100 de unități pe an, în timp ce Ucraina folosește 500 de rachete pe zi -, Fischer a avertizat: „Acesta este un semnal de alarmă!”
De altfel, Fischer exercită de mai mult timp presiuni în vederea unei investiții mai mari în producția de armament, pentru ca SUA să facă față provocării unei Rusii tot mai agresive în Europa, dar și a unei armate chineze tot mai amenințătoare în Pacific.
„Sunt lucruri serioase. Nu ne putem pierde concentrarea și trebuie să fim capabili să accelerăm producția!”, a spus Fischer.
„Nu zile, săptămâni sau luni, ci ani!”
Purtătorul de cuvânt al armatei americane, Ellen Lovett, a declarat, săptămâna trecută, că „accelerarea producției de muniție de artilerie de 155 mm continuă conform planului.”. „Am dublat deja aproape producția lunară și există contracte pentru a crește rapid producția în următorul an și jumătate.”, a spus el.
Lovett a adăugat că planurile Pentagonului de a crește semnificativ producția altor sisteme-cheie care vor fi trimise în Ucraina, inclusiv a sistemelor de rachete cu lansare multiplă ghidată, a rachetelor antitanc „Javelin” și a rachetelor antiaeriene „Stinger”, „sunt, de asemenea, sub contractare și în curs de desfășurare”.
Planurile au arătat oficialilor americani de cât de mult timp este nevoie pentru a crește semnificativ producția, inclusiv extinderea fabricilor existente și construirea altora noi, și cum ar fi trebuit SUA să ia măsuri semnificative în acest domeniu mult mai devreme pentru a preveni ca stocurile de muniție să scadă la un nivel periculos.
„Am descoperit că abilitatea de a produce în masă acea muniție nu va dura zile, săptămâni sau luni, ci ani, pentru a ajunge la nivelul de care avem nevoie.”, a declarat Sullivan.
„Este interesant, având în vedere că fostul președinte obișnuia să vorbească frecvent despre cum generalii săi îi spuneau că au rămas fără gloanțe. Când mi-am început mandatul, nu se făcea nimic pentru remedierea acestei probleme. Noi suntem în curs de a o soluționa.”, a spus el.
La rândul lui, Ben Wallace, secretarul britanic al Apărării, a spus că țara sa „tocmai a început să cumpere locuri pentru a deschide linii de producție, în vederea fabricării de obuze de 155”. „O parte din această producție va merge în Ucraina.”, a anunțat el.
Stimularea industriei de apărare
O altă problemă, de care NATO s-a lovit până acum, este stimularea contractorilor pentru a crește substanțial producția de muniții pe care guvernele nu le-au achiziționat pe scară largă în ultimii ani, în special obuzele de artilerie de 155 mm.
Angajamentele financiare din partea SUA și a Europei au ajutat la atenuarea parțială a acestei preocupări. În cadrul unei inițiative a Uniunii Europene, denumită „Actul de sprijinire a producției de muniție”, liderii UE au ajuns recent la un acord prin care se angajează să cheltuie 500 de milioane de euro pentru a subvenționa producători europeni de armament. Înțelegerea permite modificarea acordurilor-cadru existente privind producția de muniții.
La summitul NATO de la Vilnius, de săptămâna trecută, miniștrii Apărării din Franța și Ucraina au semnat un acord care include stabilirea unui cadru pentru producția comună de piese de schimb și întreținerea armelor și echipamentelor străine.
De asemenea, Pentagonul a cerut Congresului, în cadrul bugetului Apărării pe 2024, să ofere suficiente fonduri pentru a permite Departamentului Apărării să încheie contracte multianuale cu contractori din domeniul industriei militare.
„E clar că nu avem în acest moment în stocurile noastre munițiile necesare pentru a închide aerodromurile și a sparge liniile inamice, așa cum am fi putut face în trecut!”
Ben Wallace, secretarul britanic al Apărării
„Dacă nu poți folosi muniții cu dispersie, pentru că am semnat toți, pe bună dreptate, tratatul pentru interzicerea lor, trebuie inovat și găsit altceva.”
Ben Wallace, secretarul britanic al Apărării