Republicanii din Congresul SUA au condamnat la unison atitudinea „slugarnică” a președintelui american față de socialistul radical Lula da Silva, după victoria la limită obținută de acesta din urmă în fața fostului șef de stat, Jair Bolsonaro, în alegerile din octombrie, anul trecut.
La vremea respectivă, Biden s-a arătat entuziasmat peste măsură de rezultatul obținut de Lula da Silva și l-a invitat ostentativ pe acesta să viziteze Washingtonul pe 9 ianuarie, la o zi după revolta susținătorilor lui Bolsonaro din Brasilia, capitala federală a Braziliei.
În cele din urmă, cei doi s-au întâlnit la Casa Albă, pe 10 februarie. Ambele părți au mediatizat întrevederea, prezentând-o ca pe o mare oportunitate de a reseta relațiile dintre SUA și Brazilia.
„Cel mai important aspect al vizitei este unul politic: este vorba despre simbolismul acestui eveniment, care are loc la atât de puțin timp după ce președintele Lula a preluat mandatul.
Este o oportunitate pentru cei doi lideri de a se întâlni față în față și de a da relației o nouă direcție și un nou impuls!”, exclama un oficial al Ministerului brazilian de Externe, înaintea întrevederii.
Lobby de pomană
În ianuarie, Lula da Silva a ignorat lobby-ul intens al administrației Biden și a aprobat cererea Teheranului, care solicitase ca navele iraniene de război „IRIS Makran” și „IRIS Dena” să acosteze în portul Rio de Janeiro.
Pe măsură ce planurile pentru vizita lui Lula da Silva la Washington căpătau contur, oficialii americani i-au anunțat pe omologii lor brazilieni că navele de luptă ale Iranului, care ar naviga în Rio chiar înainte de călătorie, ar fi „ceva neplăcut, pe care am vrea să îl evităm”.
„Au existat o mulțime de conversații în culise despre acest lucru, la mai multe niveluri.”, dezvăluia un oficial american pentru Reuters, la începutul lunii februarie.
Se pare că tot ce a putut face echipa lui Biden a fost să-l convingă pe Lula da Silva să reprogrameze vizita navelor iraniene, la câteva săptămâni după ce șeful Casei Albe l-a omagiat pe liderul brazilian în Washington. De cealaltă parte, guvernul brazilian a negat că presiunile americanilor au avut vreo legătură cu amânarea, cu o lună, a sosirii navelor „IRIS Makran” și „IRIS Dena” în portul Rio de Janeiro.
Ambasadorul SUA în Brazilia, Elizabeth Bagley, a îndemnat executivul acestei țări, pe 15 februarie, să refuze complet accesul navelor iraniene.
„În trecut, aceste nave au facilitat comerțul ilegal și activitățile teroriste și au fost, de asemenea, sancționate de Statele Unite. Brazilia este o națiune suverană, dar noi credem cu tărie că acele nave nu ar trebui să acosteze nicăieri.”, declara Bagley.
Teheranul, satisfăcut
„IRIS Makran” și „IRIS Dena” au acostat la Rio, la sfârșitul săptămânii trecute, mai exact duminică dimineața, cu acordul viceamiralului Carlos Eduardo Horta Arentz, adjunctul șefului Statului Major al Marinei braziliene. După cum precizează Reuters, Arentz nu ar fi putut autoriza această operațiune decât după ce a primit undă verde din partea administrației Lula, mai exact a Ministerului de Externe.
„În pofida apelurilor Washingtonului, statul sud-american a permis navelor să acosteze la Rio, după ce Lula și-a încheiat călătoria” în SUA, a notat, pe un ton satisfăcut, „Tasnim News” din Iran.
Site-ul de știri disident „IranWire” a remarcat imediat că „IRIS Dena”, navă de război de producție autohtonă, lansată cu mare fast în iunie 2021, „este înarmată cu rachete de croazieră antinavă, tunuri și torpile".
De asemenea, „IRIS Makran”, un petrolier transformat în navă logistică militară cu platforme pentru elicoptere, este „cea mai mare navă din marina iraniană”.
Criticii administrației Biden sunt de părere că ambele nave de război, care împreună formează una dintre cele trei „flotile” ale marinei iraniene, fac parte din planul Teheranului de a-și extinde „influența diabolică” în America Latină.
„Iranul și-a consolidat agresiv legăturile cu emisfera vestică, prin intermediul regimurilor socialiste, cu vederi similare, din Venezuela, Nicaragua și Cuba. De asemenea, ei caută oportunități și în alte părți și nu este o coincidență faptul că navele iraniene andochează în Brazilia la doar o lună după ce un socialist a preluat puterea în această țară”, a declarat pentru „Fox News”, la începutul lunii februarie, republicana Maria Elvira Salazar, membră a Congresului SUA, după ce Iranul a anunțat sfidător că navele sale se îndreaptă spre acostarea reprogramată în Rio.
„În loc să susțină regimurile socialiste și de stânga favorabile Iranului din America Latină, administrația Biden ar trebui să consolideze forțele politice angajate să mențină emisfera noastră liberă de teroarea antisemită!”, a mai precizat Salazar.
Atras și de războiul din Ucraina
La sfârșitul lui februarie, Lula da Silva şi-a anunțat și intenţia de a forma un grup de ţări care să elaboreze un plan pentru negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, la un an după începerea conflictului.
„Există o necesitate urgentă ca un grup de ţări care nu sunt implicate în conflict să-şi asume responsabilitatea de a restabili pacea!”, a scris pe Twitter şeful statului brazilian. Lula da Silva menționase deja această idee, a constituirii unui „grup de pace”, la finalul unei întâlniri cu cancelarul german, Olaf Scholz, pe 30 ianuarie, la Brasilia.
Imediat, adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, a afirmat că Moscova studiază această propunere. „Am luat notă de declaraţiile preşedintelui brazilian cu privire la o posibilă mediere pentru a găsi modalităţi de a evita o escaladare în Ucraina.”, a spus ministrul adjunct, într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă TASS. „Examinăm aceste iniţiative, în special datorită poziţiei echilibrate a Braziliei.”, a adăugat el.
Lula da Silva, 77 de ani, a refuzat recent să trimită muniţie în Ucraina, spunând că Brazilia este „o ţară a păcii”. Mai mult, anul trecut, el a fost criticat, deoarece a declarat revistei „Time” că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este „la fel de responsabil” pentru conflict ca şi omologul său rus, Vladimir Putin.
Ministrul brazilian de Externe, Mauro Vieira, a transmis recent, într-un articol de opinie publicat în cotidianul „Estado de S.Paulo”, că Brazilia nu are „o soluţie gata pregătită”, însă este „deschisă dialogului cu ţările care doresc să găsească un acord” pentru a pune capăt luptelor din Ucraina.
Brazilia a luat parte, în calitate de observator, la cel de-al doilea exerciţiu naval derulat cu participarea Africii de Sud, Chinei şi Rusiei, care a fost organizat în largul celui mai mare port sud-african, Durban, la Oceanul Indian, şi a Golfului Richards, aflat la aproximativ 180 de kilometri mai la nord.
În ton cu politica externă tradițională a Braziliei, Lula da Silva încearcă să se prezinte ca un mediator al conflictelor într-o lume multipolară, mai degrabă decât ca un aliat firesc al SUA și al UE.
De la preluarea mandatului, în ianuarie, șeful statului brazilian a discutat despre conflictul din Ucraina cu principalii lideri mondiali, inclusiv cu președintele francez, Emmanuel Macron, cu Joe Biden și cancelarul german, Olaf Scholz.
Deși vag, Biden a dat de înțeles că ar putea fi deschis la această propunere, în timpul întâlnirii bilaterale de la Washington cu omologul său brazilian.
Între timp, în discuțiile recente avute cu oficialii ucraineni, guvernul brazilian a sugerat ca administrația Zelenski să accepte o cerere oficială de încetare a ostilităților, ca parte a unei rezoluții care va primi un vot în Adunarea Generală a ONU.
„În trecut, navele iraniene au facilitat comerțul ilegal și activitățile teroriste și au fost, de asemenea, sancționate de Statele Unite. Brazilia este o națiune suverană, dar noi credem cu tărie că acele nave nu ar trebui să acosteze nicăieri.”
Elizabeth Bagley, ambasadorul SUA în Brazilia
„Iranul și-a consolidat agresiv legăturile cu emisfera vestică, prin intermediul regimurilor socialiste, cu vederi similare, din Venezuela, Nicaragua și Cuba. De asemenea, ei caută oportunități și în alte părți și nu este o coincidență faptul că navele iraniene andochează în Brazilia la doar o lună după ce un socialist a preluat puterea în această țară.”
Maria Elvira Salazar, membră a Congresului SUA