De multe ori, dosarele lansate cu surle şi trâmbiţe de procurorii DNA sunt desfiinţate în instanţă de judecători. Ultimul eşec al DNA îl reprezintă dosarul ANRP în care au fost trimişi în judecată foştii deputaţi Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu, alături de omul de afaceri Mihai Rotaru şi fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean. În acest caz, fostul deputat Ioan Oltean a fost acuzat că a primit o mită de 600.000 de euro în curtea unei biserici din Chitila, acuzaţia fiind disjunsă într-un nou dosar aflat în cercetare.
Judecătorii Instanţei supreme au restituit definitiv procurorilor DNA cauza care îi viza pe foştii deputaţi Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu, omul de afaceri Mihai Rotaru şi fost şefă ANRP, Crinuţa Dumitrean, alături de mai mulţi membri ai comisiei de retrocedări din cadrul ANRP. Hotărârea definitivă a magistraţilor vine după ce un alt complet de judecată a constatat, pe 2 februarie, nereguli în rechizitoriu şi a dispus remedierea lor. Dosarul a fost instrumentat de procurorul-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, Gheorghe Popoviciu şi procuroarea Dana Belciug. În încheierea de şedinţă din 2 februarie, judecătoarele Cristina Rotaru şi Ioana Ilie de la Secţia penală a Curţii supreme, au desfiinţat punct cu punct rechizitoriul procurorilor. Practic, magistraţii acuză “lipsa de coerenţă” în descrierea faptelor, “exprimarea defectuoasă” privind momentul comiterii infracţiunilor, în vreme ce în cazul unora dintre inculpaţi nu se înţelege activitatea infracţională descrisă şi nici cine ar fi autorii infracţiunii. Câteva pasaje din încheierea de şedinţă sunt definitorii pentru întreg rechizitoriul instrumentat de procurorii DNA în această cauză: “Instanţa apreciază că din rechizitoriu nu se poate stabili cu precizie obiectul judecăţii, motiv pentru care se impune refacerea acestuia de către procuror” sau “Parchetul nu arată despre complicitatea la ce fel de infracţiune se referă şi nici cine ar fi autorii acestei infracţiuni (n.r. - în cazul lui Mihai Rotaru)”. Fostul deputat Ioan Oltean a reacţionat şi el după restituirea dosarului. “Este o decizie corectă, luată stric în concordanţă cu starea de fapt. Este o soluţie corectă, necomentabilă”, a apreciat fostul pedelist.
Afectează credibilitatea
Restituirea dosarului către DNA reprezintă un nou eşec pentru procurori, după cazurile Olguţa Vasilescu şi fraudă la Partida Romilor – dosar în care au fost puşi sub urmărire penală foştii deputaţi Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. În acest ultim caz, judecătorul de cameră preliminară a constatat nereguli în rechizitoriu “în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, indicarea încadrării juridice, indicarea şi analiza mijloacelor de probă” şi a cerut procurorilor să corecteze inclusiv unele dintre probele pe care se bazează acuzaţiile. Neglijenţa procurorilor în unele cazuri de corupţie a fost punctată subtil şi de preşedintele Klaus Iohannis, în discursul susţinut recent la bilanţul Parchetului General. "Avem nevoie de un Minister Public independent şi eficient, un corp al procurorilor care să facă faţă tuturor provocărilor actuale. De asemenea, o calitate din ce în ce mai bună a actelor de urmărire penală nu va face decât să întărească încrederea cetăţenilor în lege şi în justiţie", a spus Iohannis de faţă cu şefa DNA şi procurorul general. Potrivit DNA, în anii 2014, 2015 şi 2016 instanţele au restituit definitiv câte patru dosare pe an. "Restituirea dosarului la procuror vizează completarea urmăririi penale şi nu echivalează cu exonerarea de răspundere penală a inculpatului", s-a apărat DNA.
Anul trecut, procurorii au trimis în instanță 403 dosare. Dintre acestea, doar 4 dosare au fost restituite definitiv la DNA. Deci un procent de 1%. O restituire nu înseamnă finalul procesului penal. O restituire nu înseamnă că persoana care a fost cercetată este vinovată sau nevinovată, pentru că restituirea nu înseamnă o soluție definitivă. Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef DNA