La doar câteva săptămâni după ce a declarat că islamul nu are ce căuta în Germania și nu este compatibil cu Constituția germană, un partid naționalist aflat în plină ascensiune a cerut din nou limitarea libertăților religioase a celor aproximativ patru milioane de musulmani din țară.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune politică anti imigrație, a întrerupt brusc, luni, negocierile cu reprezentanții Consiliului Central al Musulmanilor, pe care i-a acuzat că nu renunță la convingerile lor religioase, care “contravin Constituției germane”.
Mai mult, lidera AfD, Frauke Petry, a anunțat că a plecat de la întâlnirea cu reprezentanții comunității musulmane, după ce liderul acesteia, Aiman Mazyek, a refuzat să-și retragă afirmațiile potrivit cărora AfD se aseamănă cu Al Treilea Reich, condus de Adolf Hitler.
Luna trecută, Mazyek comparase poziția AfD față de musulmani cu cea a naziștilor față de evrei, în anii ’30, după ce partidul naționalist ceruse interzicerea pe teritoriul Germaniei a minaretelor și a burkăi, vălul musulman care acoperă complet capul și corpul femeilor.
În același timp, AfD a lansat o campanie de amploare împotriva construirii unei moschei în estul landului Turingia, unindu-și pentru prima oară forțele cu mișcarea anti imigrație de extremă dreaptă PEGIDA (“Patrioții Europeni contra Islamizării Occidentului”).
Coaliție contra islamului
Atât AfD, cât și PEGIDA au crescut spectaculos în popularitate în ultimul an, pe măsură ce fluxul imigranților care au intrat în Germania este perceput tot mai mult ca o amenințare la adresa securității țării. Și de cealaltă parte, îngrijorarea a atins cote alarmante.
Musulmanii se tem de ascensiunea rapidă a AfD, formațiune care a reușit să pătrundă în parlamentele din trei landuri germane, în luna martie, atrăgând un număr surprinzător de mare de alegători nemulțumiți de poziția permisivă a cancelarului Angela Merkel, care a încurajat primirea de refugiați pe teritoriul Germaniei.
De altfel, negocierile de luni fuseseră organizate la cererea Consiliului Central al Musulmanilor. Într-un sondaj realizat la începutul anului, 60 la sută dintre germanii chestionați consideră că islamul nu are ce căuta în Germania, iar 75 de procente se tem de un atac terorist al militanților islamiști.
Invazia Germaniei
AfD dorește și scăderea numărului de refugiați primiți de Germania, în urma respingerii sirienilor și irakienilor trimiși din state terțe, precum Turcia și Liban.
Partidul xenofob mai cere reducerea la 48 de ore a duratei de procesare a solicitărilor de azil. În 2015, aproape 1,1 milioane de solicitanți de azil, în majoritatea lor musulmani, au fost înregistrați în Germania.
Petry spune că islamul “a rămas blocat în secolul VII”, iar practicile sale “nu aparțin Germaniei democratice”.