Cu toate acestea, consumatorii casnici nu au garanția că vor plăti facturi semnificativ mai mici, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit analizei, creșterea producției interne de gaze ar putea exercita o presiune descendentă asupra prețurilor, însă efectele asupra facturilor finale depind de numeroși factori, inclusiv de nivelul cererii, taxare, reglementări și evoluțiile de pe piața europeană.
Scăderi estimate de până la 20% pe piața angro
Conform estimărilor AEI, după intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, prețurile angro ale gazelor ar putea scădea cu aproximativ 5% până la 20% față de nivelurile actuale, în perioada 2027-2028.
Unul dintre principalele motive este creșterea semnificativă a producției interne. Neptun Deep ar urma să adauge aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce ar putea duce aproape la dublarea producției României până în 2030. În prezent, consumul intern este estimat la circa 10-11 miliarde de metri cubi anual.
„O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă”, arată analiza.
De ce gazele din Marea Neagră nu garantează facturi mai mici
Dumitru Chisăliță subliniază însă că piața gazelor nu funcționează după principiul simplu al abundenței.
Gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români, ci va intra pe piața europeană integrată, unde producătorii vor urmări cele mai avantajoase prețuri disponibile. Dacă piețele regionale, precum cele din Bulgaria sau Ungaria, vor oferi prețuri mai mari, o parte din producție ar putea fi exportată.
În plus, România se pregătește să consume mai mult gaz în următorii ani. Construirea noilor centrale electrice pe gaze, menite să înlocuiască producția pe cărbune, ar putea majora consumul intern cu aproximativ 25% până în 2030.
„O bună parte din surplusul promis este deja vândut înainte să fie extras”, avertizează președintele AEI.
Taxele și reglementările pot anula efectul ieftinirii
Analiza mai arată că prețul gazului reprezintă doar o parte din factura finală plătită de consumatori.
Tarifele de transport și distribuție, taxele și costurile generate de reglementări pot limita sau chiar anula efectul unei eventuale ieftiniri a gazului ca marfă. Astfel, chiar dacă prețul angro scade, factura finală poate rămâne la același nivel sau poate crește.
De asemenea, politica fiscală și legislația offshore vor juca un rol important. O eventuală majorare a taxelor aplicate producției offshore ar putea menține prețurile la un nivel ridicat.
Trei scenarii pentru anul 2030
Potrivit modelului economic realizat de AEI, există trei scenarii privind evoluția prețurilor după intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră. Datele prezentate în graficul și tabelul din analiza AEI indică următoarele valori pentru consumatorul final:
| Scenariu | Preț estimat pentru consumatorul final |
|---|---|
| Optimist | 280 - 300 lei/MWh |
| De bază | 320 - 340 lei/MWh |
| Pesimist | 350 - 380 lei/MWh |
În scenariul optimist, prețul angro ar putea coborî la 27-32 euro/MWh până în 2030, iar factura consumatorilor ar putea fi cu aproximativ 10% mai mică decât nivelul actual plafonat.
Graficul inclus în analiză arată că, până în 2030, prețul angro al gazelor ar putea varia între aproximativ 28 euro/MWh în scenariul optimist și aproape 50 euro/MWh în scenariul pesimist, în funcție de cerere, fiscalitate și evoluția piețelor regionale.
„Adevărata întrebare este cine va beneficia”
În concluzie, Dumitru Chisăliță consideră că principalul avantaj al exploatării gazelor din Marea Neagră nu este neapărat reducerea facturilor, ci creșterea securității energetice a României, reducerea dependenței de importuri și generarea unor venituri importante pentru economie și bugetul de stat.
„Adevărata întrebare nu este dacă România va extrage gaze din Marea Neagră. Adevărata întrebare este cine va beneficia de valoarea creată de aceste resurse: consumatorii, economia românească sau doar bugetul statului și companiile străine”, afirmă președintele AEI.