Nicolae Ciucă a candidat de unul singur și a ieșit… pe primul loc. A încasat 1.060 de voturi valabile, din 1.120 exprimate, în timp ce aproximativ 60 de delegați au ales să-și anuleze voturile. Cu mai puțin de doi ani în partid, Nicolae Ciucă este văzut de unii lideri drept viitorul candidat al PNL la funcția de președinte al României. Iar pentru că, potrivit protocolului Coaliției de Guvernare, în luna mai a anului viitor, între PSD și PNL va avea loc rotativa pentru funcția de premier, Ciucă l-ar putea înlocui din nou pe Florin Cîțu, de data aceasta la șefia Senatului.
Confruntări grele a cunoscut Partidul Național Liberal, în timpul congreselor – la termen sau extraordinare – pentru accederea în funcția de președinte al formațiunii. Cu două excepții notabile, dintre care una, în anul 2014, care a pregătit, din scurt, candidatul pentru alegerile prezidențiale. Încă din 25-26 februarie 1993, PNL a arătat că este un partid viu. Atunci s-au confruntat Mircea Ionescu Quintus și Radu Câmpeanu, primul fiind ales în fruntea liberalilor. Mircea Ionescu Quintus a fost reales, ulterior, pentru un al doilea mandat, la congresul organizat în datele de 16-17 mai 1997.
Valeriu Stoica, în competiție cu Tăriceanu și Antonescu
Un alt moment-cheie a fost congresul din 17-18 februarie 2000, când pentru prima poziție în partid au candidat Valeriu Stoica, Călin Popescu Tăriceanu și Crin Antonescu. A fost ales Valeriu Stoica.
În pregătirea alegerilor prezidențiale ce urmau să aibă loc la finalul anului 2004, în 24-25 august 2002, a fost organizat un nou congres, la care au candidat Theodor Stolojan și Ludovic Orban. A fost ales Stolojan. După retragerea intempestivă a acestuia din poziția de candidat, pentru a-i lăsa locul liber lui Traian Băsescu, Stolojan a demisionat, fiind ales președinte al PNL premierul în funcție de la acel moment, Călin Popescu Tăriceanu.
Iohannis, contracandidat de Ioan Ghișe
Lucrurile au devenit mult mai clare începând cu congresul din 20-21 martie 2009, când au candidat Călin Popescu Tăriceanu și Crin Antonescu. A fost ales acesta din urmă. A urmat un nou congres, în 5-7 martie 2010, unde s-au confruntat Crin Antonescu și Ludovic Orban. Antonescu a fost reales.
Liderul PNL a demisionat la congresul din 27-28 iunie 2014, după ce PNL a luat decizia să fuzioneze cu PDL, trebuind să-și desemneze și candidatul la alegerile prezidențiale. Klaus Iohannis a fost contracandidat la șefia PNL de către Ioan Ghișe. Actualul șef al statului a obținut atunci 1.334 de voturi, în timp ce Ioan Ghișe a obținut doar 144.
Ludovic Orban l-a învins pe Cristian Bușoi
După ce Klaus Iohannis a devenit președinte al României, a fost organizat un nou congres la PNL, unde au candidat Alina Gorghiu și Ludovic Orban. Gorghiu a primit 48 de voturi, iar Orban, 27. Alegerile parlamentare din 2016 au determinat-o pe Alina Gorghiu să demisioneze, locul său fiind preluat, interimar, de Raluca Turcan. Iar la data de 17 iulie 2017 a fost organizat un nou congres, unde au candidat Ludovic Orban și Cristian Bușoi. Primul a fost ales cu 3.518 voturi, iar al doilea a pierdut cu 952 de voturi.
Bătălie pe viață și pe moarte între Cîțu și Orban, soldată cu avansarea în grad a generalului
Ce mai disputat congres PNL, care a angrenat forțe politice și nu numai fără precedent a fost cel din 25 septembrie 2021. Aici s-au confruntat, pe viață și pe moarte, președintele în funcție, până la acel moment, al partidului, Ludovic Orban, și premierul Florin Cîțu. Orban a pierdut alegerile cu 1.848 de voturi, în timp ce Florin Cîțu devenea lider cu 2.878 de voturi.
Așa cum am arătat mai sus, aproape că nu a existat congres la care Ludovic Orban să nu fi candidat pentru șefia Partidului Național Liberal. Fostul lider liberal i-a contracandidat pe Theodor Stolojan, pe Crin Antonescu, pe Alina Gorghiu, pe Cristian Bușoi și, în cele din urmă, pe Florin Cîțu. Înfrângerea în fața acestuia din urmă a condus, într-un final, la excluderea sa din partid, la demisia sa din funcția de președinte al Camerei Deputaților și la formarea unui nou partid politic, alături de cei câțiva disidenți care l-au urmat în noul său proiect politic.
Evoluția politică a lui Ludovic Orban, după ce a pierdut șefia PNL, poate crea o perspectivă similară și pentru soarta lui Florin Cîțu. Cu diferența că, ieri, la congresul în cadrul căruia a fost înscăunat Nicolae Ciucă, lângă Florin Cîțu nu se afla aproape nimeni.
Rotativa de la anul l-ar putea lăsa pe Cîțu fără încă o funcție
De altfel, Cîțu a ținut să precizeze că regretă că nu a demisionat din această funcție încă din luna noiembrie a anului trecut, când Nicolae Ciucă a devenit premier din partea PNL al unui guvern alături de PSD. Această alianță de guvernare i-a generat însă, pentru sine, funcția de președinte al Senatului României, adică a doua funcție în statul român, după președintele Klaus Iohannis.
Iar din acest punct, apare un alt scenariu cu privire la rolul lui Nicolae Ciucă, rol pe care proaspătul ales președinte PNL ar urma să-l joace începând cu luna mai a anului viitor. Conform protocolului care a stat la baza formării coaliției PNL-PSD-UDMR, funcția de prim-ministru a revenit liberalilor pentru un an și jumătate. În schimb, social-democrații au luat, la pachet, funcția de vicepremier și de ministru al Transporturilor, Ministerul Finanțelor și conducerea Secretariatului General al Guvernului. În mai 2023, șefia Guvernului urmează să fie preluată de liderul PSD, Marcel Ciolacu, celelalte funcții să fie preluate de PNL, iar Nicolae Ciucă ar ocupa doar poziția de senator. Aici ar urma să aibă loc o nouă înlocuire a lui Florin Cîțu cu Nicolae Ciucă, spun surse politice. Din această poziție președintele PNL ar urma să fie desemnat candidat al partidului pentru Palatul Cotroceni, la alegerile din anul 2024.
„Gata cu populismul și gâlceava permanentă”
„Românii așteaptă de la guvernanți rezultate și eficiență, nu populism și gâlceavă permanent. Avem o coaliție stabilă împreună cu partenerii noștri, PSD și UDMR, care susțin proiecte majore și împreună cu care ne-am asumat implementarea reformelor și modernizarea statului spre binele cetățeanului, nu pentru mize mici și certuri sterile”, a spus Ciucă. Acesta a făcut, în timpul discursului de la Palatul Parlamentului, un apel către toate partidele politice democratice din România. „Să nu tolerăm în niciun fel deteriorarea, degradarea democrației în România, să nu tolerăm atacurile la adresa valorilor care au stat la baza aderării noastre la NATO și integrării în UE și să respingem incitarea la ură și violență”, a adăugat Nicolae Ciucă.
Actualul lider PNL a fost ales cu 1.060 de voturi, din 1.120 de delegați prezenți, neavând niciun contracandidat. Un asemenea deznodământ a mai fost întâlnit în anul 2015, la congresul PSD în care a fost ales președinte Liviu Dragnea. Cu deosebirea că, la acel moment, Dragnea a fost ales nu de delegați, ci de fiecare membru de partid.