„Principalul motiv pentru această idealizare este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii”, a afirmat Nicușor Dan pe Facebook, adăugând că „corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate” au contribuit la pierderea încrederii oamenilor în prezent și viitor.
Șeful statului a subliniat că nostalgia față de comunism este alimentată și de campanii de dezinformare, care promovează „o imagine distorsionată a trecutului”, ignorând represiunea, frica, foametea și lipsa de libertate.
„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și onestă cu cetățenii”, a mai precizat președintele.
În opinia sa, România poate construi un viitor solid doar prin consolidarea democrației, combaterea dezinformării și recâștigarea încrederii cetățenilor prin politici publice corecte. „Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, a concluzionat Nicușor Dan.
Peste jumătate dintre români (55,8%) consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prezentat marți.
Sondajul, efectuat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 pe un eșantion de 1.505 persoane, relevă și alte date relevante privind percepția asupra comunismului: 48,4% dintre respondenți afirmă că înainte de 1989 „se trăia mai bine” decât în prezent, în timp ce 34,7% apreciază că „se trăia mai rău”.
În privința libertății, 80,9% dintre români consideră că înainte de 1989 „era mai puțină libertate”, iar 65,1% sunt de părere că în comunism „era mai puțină corupție”.
Cea mai importantă sursă de informare despre comunism rămâne experiența personală, 34,8% dintre respondenți afirmând că „au trăit acea perioadă”, în timp ce 22,5% își bazează cunoștințele pe relatările părinților sau bunicilor. Doar 7% menționează școala ca sursă principală de informare.
Potrivit sondajului, 68,2% dintre români spun că au suficiente informații pentru a-și forma o opinie despre perioada comunistă. În ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România, doar 27,4% apreciază că țara merge într-o direcție bună, în timp ce 63,5% consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită.
Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%, potrivit INSCOP.
(sursa: Mediafax)