Literalmente, mâine, Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe verdictul final în procesul în care Nicușor Dan cere anularea raportului Agenției Naționale de Integritate, document prin care a fost găsit în incompatibilitate și în conflict de interese, ANI sesizând, totodată, și Parchetul General, și Curtea de Conturi. Dacă raportul ANI va fi validat de către judecătorii instanței supreme, Nicușor Dan își va pierde, de îndată, mandatul de la Primăria Capitalei și nu va mai putea ocupa o funcție publică timp de trei ani. Graba cu care se încearcă trecerea prin Consiliul General chiar astăzi a acestor proiecte de hotărâre este atât de mare, încât Nicușor Dan nici nu așteaptă ca noul Consiliul General, ales în 9 iunie 2024, să intre în pâine, convocând, în schimb, pentru teme de importanță colosală pentru viitorul orașului, un consiliu care, de la 1 noiembrie, își încetează activitatea.
Așa cum a anunțat deja, Nicușor Dan a convocat, pentru astăzi, 21 octombrie 2024, Consiliul General al Municipiului București, pentru a supune la vot, printre altele, două proiecte de hotărâre. Este vorba despre proiectele privind Hotărârea nr. 333/2024 și 334/2024 ale Consiliului General al Municipiului București, ambele care au la bază câte un referat de aprobare semnat de chiar Nicușor Dan, în calitate de primar general al municipiului București.
Primul proiect de hotărâre vizează organizarea unui referendum local privind emiterea autorizațiilor de construire. Conform primului articol al acestui act administrativ, „se aprobă organizarea referendumului local, în vederea consultării cetățenilor municipiului București privind emiterea Autorizațiilor de construire în Municipiul București, în data de 24 noiembrie 2024”. Astfel, potrivit articolului 2, „cu ocazia referendumului, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin «DA» sau «NU» la întrebarea: «Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul orașului?»”.
Cel de-al doilea proiect de hotărâre vizează, de asemenea, organizarea unui referendum local privind distribuirea taxelor și impozitelor locale. Astfel, conform primului articol, „se aprobă organizarea referendumului local în vederea consultării cetățenilor din municipiul București privind distribuirea taxelor și impozitelor locale, în data de 24 noiembrie 2024”. Iar, la articolul 2, proiectul prevede că „cu ocazia referendumului, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin «DA» sau «NU» la întrebarea: «Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobate de către Consiliul General al Municipiului București?»”.
Consultarea, suportată din banii bucureștenilor
Ambele proiecte de hotărâre au la bază, pe lângă referatul de aprobare semnat de Nicușor Dan, și rapoarte de specialitate emise de către Direcția Generală Economică, de Direcția Juridică și de Comisia Juridică și de Disciplină. Sunt invocate prevederile Legii nr. 3/2000 privind organizarea referendumului, dar și câteva articole din OUG 57/2019, privind Codul Administrativ.
La articolul 3, în ambele proiecte de hotărâre, se precizează că „sumele necesare desfășurării referendumului local vor fi alocate de la bugetul Municipiului București, în conformitate cu articolul 61 litera «b» din Legea nr. 3/2000”. Conform acestei reglementări, „cheltuielile pentru organizarea referendumului se suportă din bugetul comunei, orașului sau județului, după caz, pentru referendumul organizat la nivel local”.
Ambele proiecte de hotărâre urmează să fie supuse la votul consiliului, spre aprobare, chiar în ședința de astăzi, 21 octombrie 2024. De ce nu mâine sau, mai ales, de ce nu la data de 1 noiembrie, când noul Consiliul General al Municipiului București, ales la scrutinul din data de 9 iunie 2024, urmează să intre oficial în funcțiune? Ce anume l-a determinat pe Nicușor Dan să nu mai amâne nicio secundă demararea acestui plan?
Ei bine, un posibil răspuns vine chiar mâine, de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai exact, este vorba despre celebrul deja dosar nr. 1409/2/2023, înregistrat la instanța supremă în data de 1 noiembrie 2023, aflat pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal, unde Nicușor Dan are calitatea de recurent reclamant, iar Agenția Națională de Integritate are calitatea de recurent pârât. Obiectul dosarului este anularea unui raport de evaluare al ANI, prin care Nicușor Dan a fost declarat în stare de incompatibilitate și în conflict de interese, atât administrativ, cât și penal.
Miză juridică uriașă pentru agentul electoral al prezidențiabililor de „dreapta”
La termenul din data de 8 octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pronunțarea sentinței definitive în acest proces pentru termenul de mâine, 22 octombrie 2024, la ora 9.00 dimineața, adică la o zi după ce Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului General al Municipiului București, în vederea aprobării convocării celor două referendumuri pentru data de 24 noiembrie 2024, în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Tot în data de 8 octombrie, din dosarul principal, ÎCCJ a alcătuit un dosar asociat, având numărul 1409/2/2023/a1, repartizat, de asemenea, Secției de contencios administrativ și fiscal, având, de această dată, ca obiect, o excepție de neconstituționalitate. Petentul este tot Nicușor Dan.
Și în acest dosar, instanța supremă a stabilit pronunțarea tot pentru mânie, 22 octombrie 2024, tot de la ora 9.00.
Pentru Nicușor Dan, miza acestui proces este uriașă, dacă nu capitală. Se judecă, așadar, recursul pe care edilul Capitalei l-a făcut împotriva hotărârii nr. 1414 din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel București. La acel moment, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității exercitării de către Curtea de Apel București a controlului de legalitate asupra dispoziției sub raportul de evaluare prin care Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respingând cererea lui Nicușor Dan de anulare cu privire la aceste aspecte, ca inadmisibilă.
În schimb, instanța de fond a admis cererea formulată de Nicușor Dan în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a anulat în parte raportul ANI nr. 7242/G/II/15 februarie 2023, sub aspectul constatării existenței stării de incompatibilitate și a conflictului de interese.
Dacă raportul ANI este validat de instanță, edilul își pierde automat mandatul
Faptul că acest proces s-a mutat la Înalta Curte de Casație și Justiție demonstrează că Nicușor Dan nu a scăpat încă de aceste acuzații. Agenția Națională de Integritate susține că, între 7 august și 7 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al ALPAB, Nicușor Dan a solicitat, în calitate de director general, suplimentarea bugetului cu suma de 3 milioane de lei și, ulterior, a transmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat. Inspectorii de integritate arată că, prin acest demers, bugetul ALPAB a fost suplimentat, de la 11.517.000 de lei, la 14.517.000 de lei, prin încălcarea de către Nicușor Dan a prevederilor articolelor 70, 71 și 76 din Legea nr. 161/2003.
Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul General cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, întrucât o amendă contravențională aplicată de către Inspectoratul de Stat în Construcții persoanei fizice Nicușor Dan a fost achitată de către Primăria Municipiului București pentru Nicușor Dan, atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități. A fost sesizat Parchetul General și cu privire la chestiunea de la ALPAB. De asemenea, a mai fost sesizată și Curtea de Conturi, cu privire la legalitatea achitării amenzii primite de Nicușor Dan de către Primăria Capitalei.
Mai mult, ANI a sesizat și Prefectura Capitalei cu privire la legalitatea exercitării de către primarul general Nicușor Dan a celor patru funcții de conducere în cadrul ALPAB, Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Administrației Străzilor București și Centrului Cultural „Expo Arte”, fără mandat de reprezentare.
Conform Legii 95/2006, persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția sau demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Mai mult, dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa acea funcție pentru o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.
Dacă ÎCCJ respinge, mânie, recursul formulat de Nicușor Dan, înseamnă că raportul ANI rămâne valid, iar Nicușor Dan își pierde automat mandatul de primar general al Capitalei.
Consiliul General, convocat pe repede înainte, mai are doar câteva zile de funcționare
Revenind la graba cu care Nicușor Dan vrea să ardă etapele, chiar astăzi, ale procedurilor de aprobare în Consiliul General al Municipiului București a organizării referendumurilor locale odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale, este de remarcat și maniera prin care actualul primar general înțelege să facă acest lucru.
Actualul Consiliu General, ales la scrutinul din 27 septembrie 2020, își încetează activitatea la data de 1 noiembrie 2024, astfel încât aprobarea de către actuala componență a organizării referendumurlor, pe o temă atât de sensibilă și controversată, cu doar câteva zile înainte de expirarea mandatului ridică cel puțin o problemă de ordin moral, dacă nu chiar una de legitimitate.
În componența actuală a CGMB, există 53 de consilieri generali, dintre care se vor mai regăsi în componența viitorului Consiliu General doar 14, restul fiind consilieri generali nou aleși.
La scrutinul din 9 iunie, pentru alegerile locale din București, PSD a câștigat 16 mandate, Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) a câștigat 17 mandate, PNL a câștigat 7 mandate, PUSL a câștigat 6 mandate, AUR a câștigat 5 mandate și REPER a câștigat 4 mandate.
Doar 5 din cei 16 consilieri generali PSD ai actualului Consiliu se vor regăsi și în viitorul Consiliu. Doar 5 din 7 consilieri PNL se vor regăsi și în viitorul Consiliu. REPER, AUR și PUSL nu au, în actuala componență, niciun consilier general. De la USR și PMP, în viitorul Consiliu se mai regăsesc patru aleși față de actuala componență nominală. Astfel încât, majoritatea celor care vor vota, astăzi, propunerile lui Nicușor Dan de organizare a celor două referendumuri se află pe ultima sută de metri a mandatului în cadrul Consiliului General al Municipiului București.
Mergând și mai departe cu aceste calcule, observăm că, în actuala componență, USR, PMP și PNL au, în total, 32 de consilieri generali din 53, ceea ce conferă o largă majoritate pentru demersul lui Nicușor Dan. În schimb, dacă un astfel de vot ar fi fost dat de noua componență a Consiliului General, atunci majoritatea lui Nicușor Dan, alcătuită din consilierii USR, PMP, Forța Dreptei, PNL și REPER ar fi fost de 28 din 55. Unul singur dacă ar lipsi de la ședință, ar bloca demersul lui Nicușor Dan.
Pragul de prezență, ușor de atins. Lipsesc, însă, vreo 38.000 de voturi pentru validarea rezultatelor
Un alt detaliu interesant al acestei povești este legat de finalitatea demersului lui Nicușor Dan în ziua votului. Conform articolului 5, alineat 2, din Legea nr. 3/2000, referendumul local este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Conform Biroului Electoral Central, la alegerile locale din 9 iunie 2024 pentru alegerea primarului general al Capitalei, în listele electorale permanente erau înscriși 1.791,237 de alegători cu drept de vot în municipiul București, La urne, s-au prezentat, atunci, 747.413 alegători, din care au exprimat voturi valabile 735.751 de persoane. Un prag de 30 la sută prezență la referendum, pentru ca această consultare să fie validată, ar însemna ca, în București, pe 24 septembrie, să răspundă la cele două întrebări înscrise pe buletinele de vot cel puțin 537.371,1 persoane. Din acest punct de vedere, realizarea cvorumului de prezență nu pare a fi o problemă.
În schimb, la alineatul 3 al articolului 5 din Legea 3/2000, se prevede că rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși în listele electorale permanente. Asta înseamnă că, din cei 1.791.27 de alegători, trebuie să voteze „DA” la întrebările lui Nicușor Dan cel puțin 447.809,25 de persoane. La alegerile din 9 iunie, Nicușor Dan a primit 352.734 de voturi, în timp ce Sebastian Burduja, candidatul PNL, partid care susține referendumurile lui Nicușor Dan, a obținut 57.336 de voturi. Adunate, aceste voturi ating cifra de 410.070, cu 37.740 de voturi mai puține decât sunt necesare pentru validarea rezultatelor referendumului.