Mesajul președintelui României a fost prezentat, la ceremonia de duminică de la Cimitirul Evreiesc din iași, de Vlad Ionescu, consilier de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni.
Șeful statului arată că Pogromul de la Iași, din iunie 1941, rămâne o cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională, o consecință devastatoare a antisemitismului, a intoleranței și a urii îndreptate împotriva semenilor.
„Avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci și o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o garanție că lecțiile trecutului nu vor fi uitate”, a transmis Nicușor Dan.
El afirmă că Pogromul de la Iași reprezintă o traumă profundă pentru întreaga societate românească și amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni.
„Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale”, adaugă șeful statului.
Acesta susține că educația rămâne cea mai puternică formă de prevenție împotriva repetării unor asemenea tragedii.
România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice și instituționale și alinierea la standardele europene, cât și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei și a discursului instigator la ură, mai spune Nicușor Dan.
„Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul și să transforme lecțiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana «banalității răului», concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii. La această comemorare, aducem un omagiu victimelor, supraviețuitorilor și tuturor celor care au avut curajul să se opună răului și să salveze vieți omenești în vremuri de întuneric moral. Memoria lor ne obligă să rămânem vigilenți și să apărăm, zi de zi, valorile umanității, ale demnității și ale conviețuirii pașnice”, a mai transmis președintele.
În doar trei zile, între 27 și 30 iunie 1941, peste 13.000 de evrei au fost uciși cu o brutalitate extremă, în locuințele lor, pe străzile orașului, în curtea Chesturii și apoi în „Trenurile Morții”.
(sursa: Mediafax)