Specialiştii muzeelor de istorie din Galaţi şi Tecuci au organizat în lunile iunie şi iulie o campanie de cercetare arheologică preventivă în situl "Negrileşti - Curtea Şcolii", unde au fost făcute descoperiri arheologice din neoliticul timpuriu, bronzul târziu, perioada migraţiilor, perioada premedievală şi perioada modernă, se arată într-o informare de presă transmisă joi de muzeograful Costel Ilie de la Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi.
Potrivit sursei citate, cercetările s-au derulat în două sectoare importante ale sitului - "La Pin" şi "Curtea Şcolii".
În sectorul "La Pin" au fost trasate şi cercetate trei unităţi de săpătură, în care au fost identificate 34 complexe arheologice, locuinţe, gropi menajere, instalaţii de ardere de uz casnic, datate în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada migraţiilor (sec. IV - V p. Chr.), perioada premedievală (sec. VIII - X) şi perioada modernă.
În sectorul "Curtea Şcolii", cercetarea a vizat o suprafaţă aflată în faţa ruinelor vechiului conac boieresc, unde Şcoala Gimnazială "Florea Julea" din localitate intenţionează să ridice o nouă grădiniţă. Aici s-a reuşit deschiderea a trei suprafeţe de cercetare totalizând 120 mp, în care au fost descoperite morminte din perioada medieval târzie, urmele unei locuinţe din perioada post-romană (cultura Sântana de Mureş-secolul IV p. Chr.), precum şi un nivel de locuire din epoca bronzului, cu materiale arheologice specifice culturii Noua (mileniul II a. Chr).
"Cercetarea arheologică preventivă din situl Negrileşti, derulată în vara acestui an, a adus informaţii suplimentare privitoare la locuirea în acest areal, în perioadele preistorice, post-romane, prefeudale, medievală şi modernă, completând astfel datele privitoare la evoluţia societăţii umane în nord-vestul judeţului Galaţi şi a bazinului râului Bârlad", a precizat Costel Ilie.
Potrivit acestuia, situl arheologic de la Negrileşti, din apropierea oraşului Tecuci, inclus în Lista Monumentelor Istorice din România, a fost studiat pentru prima dată de regretatul arheolog tecucean Mircea Nicu în anul 1981. Situl a fost cercetat mai intens după anul 2007, în campanii de cercetări arheologice preventive determinate atât de factorii naturali (erodarea malului stâng al râului Bârlad), dar şi de necesităţile edilitare şi intervenţiile neautorizate în sit.
Între anii 2007-2017 au fost cercetate peste 50 de unităţi de săpătură, secţiuni şi casete în mai multe sectoare ale sitului, punându-se în evidenţă numeroase complexe de locuire din diferite perioade istorice. Au fost descoperite un număr de peste 300 de complexe arheologice, locuinţe, vetre, cuptoare de uz gospodăresc şi ars ceramică, gropi menajere, morminte, încadrate cronologic în neolitic, epoca bronzului, perioada post-romană, şi cea a secolelor VIII-X. Au fost, de asemenea, surprinse complexe şi structuri arheologice din perioada medievală şi epoca modernă.
"Ca urmare a acestor campanii de cercetări derulate an de an de către specialiştii muzeelor de istorie din Galaţi şi Tecuci, au fost descoperite mărturii arheologice ce îmbogăţesc acum patrimoniul celor două instituţii. Vase ceramice, unelte din piatră şi os, arme şi unelte din metal, figurine zoomorfe, resturi faunistice din diferite perioade istorice au crescut numărul pieselor arheologice aflate în respectivele colecţii muzeale", a mai spus Costel Ilie. AGERPRES