O instituție privată care funcționează în România, dar încă nu este foarte cunoscută, este arbitrajul instituționalizat.
Arbitrii nu sunt doar pe lângă o Cameră de Comerț, ci și în tribunale private, care judecă și cauze civile. Arbitrii au atribuții similare cu judecătorii din tribunalele statului și pot judeca mai multe tipuri de spețe. În categoria arbitrilor pot intra atât juriștii, cât și economiștii, în urma unor examene și doar dacă îndeplinesc anumite criterii stabilite prin statutul de funcționare a tribunalului de arbitraj. A apărut și concurența pe această piață, ba chiar o situație în care denumirea și sigla unuia dintre tribunale au fost copiate de o altă entitate.
Arbitrajul instituționalizat degrevează instanțele statului de un număr din ce în ce mai mare de spețe, civile sau economice, ajutând atât statul, cât și justițiabilul român. Spețele se judecă în aceste tribunale private cu celeritate, unele durând două sau trei săptămâni – spre deosebire de cinci sau șase luni, chiar peste un an, în instanțele clasice, care sunt foarte aglomerate. „Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat soluționează orice litigiu, indiferent de complexitatea lui într-un termen de cel mult 6 luni, sub sancţiunea «caducităţii arbitrajului », cu excepţia cazului în care părţile prevăd în mod expres altfel. De asemenea, termenul de pronunţare pentru tranzacţii sau pentru acordurile de mediere este de maximum două săptămâni”, explică Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Iar taxele sunt mai mici decât la tribunalele de stat, hotărârile fiind similare celor din tribunalele clasice.
Pot deveni arbitri în special absolvenții de studii juridice, dar care au și experiență în domeniu.
Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat acceptă și specialiști din alte domenii în anumite cauze. „Potrivit articolului 555 Cod de procedură civilă, poate fi arbitru orice persoană fizică, dacă are capacitate deplină de exercițiu. Această dispoziție legală este completată de prevederile Regulamentului privind dobândirea statutului de arbitru în cadrul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Pot fi arbitri ai Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat persoanele care au studii juridice, care fac dovada că au susținut un examen de definitivat într-o profesie juridică și au obținut cel puțin nota 6.00 la examenul pentru verificarea cunoștințelor juridice. În funcție de nevoile instituției, în cuantum de 10% primim în profesia de arbitru și absolvenți ai altor facultăți, care au făcut performanță în diferite domenii de activitate, precum medici de renume, economiști, specialiști în cadastru și alte tipuri de specialiști”, mai spune președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.
Un alt principiu foarte important al tribunalului de arbitraj instituționalizat este confidențialitatea.
Criterii de selecție și probe draconice la examen
Primirea în profesia de arbitru la Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat se face pe bază de examen, potrivit regulamentului de funcționare a tribunalului. Examenul are două componente: teoretică şi practică, cea de-a doua presupunând o parte aplicativă. La examen se verifică în primul rând cunoştinţele juridice, prin proba scrisă, tip grilă, apoi prin rezolvarea unor spețe concrete. Noii arbitri au și un program de instruire, după ce sunt primiți în profesie, fiind implicați în soluționarea unor spețe, în cadrul unor jocuri de rol, sub îndrumarea formatorilor. În afară de acest program de pregătire, arbitrii participă periodic la instruiri și cursuri de scurtă durată sau la seminarii, cel mai recent fiind Seminarul „Arbitrabilitatea litigiilor privitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile”, care s-a desfășurat la Constanța, în perioada 14-15 septembrie 2018.
Confuzii în denumiri și identitate vizuală
Nu toate aceste entități de arbitraj din România respectă cu strictețe aceste principii de selecție și atestare a arbitrilor, iar cei care aleg un tribunal de arbitraj trebuie să fie foarte atenți la detalii, pentru că și în acest domeniu, la fel ca în toate celelalte de pe piață, au apărut firme cu denumiri similare celor deja existente și care au aceleași elemente grafice, de identitate vizuală.
„Denumirile sunt atât de asemănătoare, încât se pot crea confuzii, astfel încât oamenii să creadă că aleg serviciile noastre. Asociația de Arbitraj Instituționalizat, pe lângă care funcționează tribunalul nostru, a depus o opoziție la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, cerând respingerea înregistrării mărcii Tribunalul de Arbitraj Instituționalizat Botoșani, care, practic, a încercat să se înregistreze cu numele tribunalului nostru, denumirea fiind cea sub care ne-am înființat noi”, explică Rodica Vlaicu.
O situație similară este și la Suceava, unde celălalt tribunal are filială. „Recent am înființat și noi sediul zonal Suceava, iar cei care doresc să apeleze la serviciile noastre trebuie să verifice foarte bine datele de identificare ale tribunalului. Chiar au fost situații în care unii jurnaliști au făcut confuzii, tocmai pentru că denumirile sunt foarte asemănătoare, dar noi avem peste 250 de membri, în toată țara, în timp ce cealaltă structură are mai puțin de 30 de membri și are alte criterii de pregătire a arbitrilor, nici nu are rezultatele pe care le-a înregistrat până acum Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat”, mai spune Rodica Vlaicu.
După susținerea examenului de primire în profesie și depunerea jurământului, noii arbitri parcurg un program de pregătire privind procedura arbitrală, de cel puțin 90 de ore, având o componentă teoretică și una practică. Însă ne pregătim ca începând cu anul 2019 acest program să fie dus la 240 de ore.
Rodica Vlaicu, președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat
Același rol ca și judecătorii
Hotărârile pronunţate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituţionalizat sunt definitive și obligatorii, beneficiază de putere de lucru judecat şi au forţa probantă a unui înscris autentic. Hotărârea arbitrală nu poate fi supusă căilor de atac, ea poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare. Se soluționează litigii între profesionişti (fostele litigii comerciale), litigiile de muncă, cele privitoare la dreptul proprietăţii intelectuale și industriale; litigiile referitoare la protecţia consumatorului, cele din domeniul asigurărilor, litigiile privind transferul dreptului de proprietate şi constituire de drepturi reale (contracte de vânzare-cumpărare, de arendă, ieşiri din indiviziune, partaje succesorale, partaje între foşti soţi şi lichidări de regim matrimonial, etc.), litigiile rezultate din raporturile de vecinătate și latura civilă din cauzele penale.