Francesco Anile, invitat în „Cavalleria Rusticana & Pagliacci” în regia lui Ion Caramitru
Opera Națională București prezintă miercuri, 27 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „Cavalleria Rusticana & Pagliacci” de Pietro Mascagni - Ruggiero Leoncavallo. Regia poartă semnătura lui Ion Caramitru, scenografia a fost creată de Viorica Petrovici, iar conceptul light design-ului îi aparține lui Chris Jaeger. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Alberto Veronesi – invitat. Corul Operei Naționale București va fi pregătit de către Daniel Jinga.
Pentru acest spectacol regizorul Ion Caramitru vine cu o concepție nouă, ambele intrigi tratând gelozia umană și consecințele ei transpuse într-un realism puternic, după cum însuși declară: „Există în spectacolul de operă subordonat până la perfecțiune muzicii (note, măsuri, arii, balet, cor) un spațiu foarte generos pentru un soi de realism magic al spectacolului. Cu cât este mai mare convenția, cu atât mai mare libertatea. Este vorba despre realism de la început până la sfârșit. Nu vă lăsați înșelați de iluzia artei artistului. Cavalleria Rusticana se desfășoară în culori de alb și negru, Pagliacci se petrece într-un decor colorat; costume, scenă, decor palpabil, dar ambele ascund o crimă din gelozie.”
Fiind unul din cele mai aplaudate titluri ale curentului verist, „Cavalleria rusticana” justifică prezența sa în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Inspirația cu care compozitorul a găsit textul literar, corespondentul muzical, plasticitatea imaginilor și caracterul pasionat al melodiei, tipic italiene, justifică gloria acestui titlu, cu care nu a rivalizat nicio altă creație a lui Pietro Mascagni.
„Pagliacci” este o operă în două acte compusă de Ruggiero Leoncavallo pe un libret propriu. Opera este una din lucrările care figurează în repertoriul permanent al teatrelor lirice de pretutindeni.
Cele două opere portretizează comunitatea muncitoarească, modestă din sudul Italiei într-o zi de sărbătoare romano-catolică, concentrându-se pe triunghiuri amoroase ce se dovedesc a se sfârși violent și mortal. Limbajul muzical franc, intens, rapid și economic al acestor povești tulburătoare așezate în lumea oamenilor ordinari au contribuit la nașterea stilului de operă verist.
“Vocile Operei”, primul documentar despre Opera Națională București, proiecție în avanpremieră
Ca să înțelegi Opera, trebuie să-i cunoști oamenii, iar vocile lor sunt mai multe decât cele care se fac auzite în timpul spectacolelor. Mișcarea care dă ritmul unei reprezentații este mai amplă, de mai mare anvergură, decât cea a balerinilor din scenă. În spatele cortinei și dincolo de decoruri sunt mai mult de 700 de oameni care muncesc împreună cel puțin câte o lună de zile pentru fiecare spectacol.
Digi World a strâns cele mai savuroase povești din spatele scenei, de la unii dintre cei mai vechi angajați ai prestigioasei instituții, care și-au petrecut chiar și o viață întreagă pe culoarele și în atelierele Operei.
Primul documentar despre Opera Națională București și oamenii ei va fi proiectat în avanpremieră miercuri, 27 noiembrie 2019, ora 14:30, în Sala Mare a Operei Naționale București. La Digi World, filmul va fi difuzat în premieră duminică, 1 decembrie 2019, de la ora 21:00.
“Opera Națională București este indiscutabil unul dintre pilonii culturii românești, un generator constant de atracție irezistibilă pentru nenumărate generații de iubitori de artă, muzică, spectacol. Este emoționant să vezi câte reprezentații au loc la Operă cu casele de bilete închise, cu afișul de bilete epuizatela fereastră, mai ales după ce participi la viața din spatele scenei, chiar și indirect, așa cum a făcut-o echipa de producție Digi Documentare pe durata unui întreg an cât au durat filmările primului documentar dedicat Operei. Acest documentar este o invitație deschisă spre o lume necunoscută celor mai mulți, incredibil de palpitantă și atrăgătoare, fără îndoială. Este un produs pe care-l dedicăm oamenilor din spatele acestui fenomen fantastic, toti profesioniști ai Operei Române, dar mai ales publicului nostru care va intra, din nou, prin intermediul Vocilor Operei, în lumea cunoașterii și a vibrației prezentului,” a spus Bogdan Chirițoiu, manager Digi Documentare. Fosta Companie Opera Națională București a devenit instituție culturală independentă în 1921. De atunci și până acum, soarta Operei Naționale București a fost în mâinile autorităților. Cei care i-au trăit istoria povestesc, pentru prima oară, ce provocări au depășit pentru ca iubitorii de artă să se bucure nestânjeniți de frumusețea spectacolelor.
Doar în 2019, pe scena Operei s-au montat 159 spectacole, dintre care 5 premiere. Puțini știu ce se ascunde în spatele acestor cifre: o muncă enormă, dar pasionată a sutelor de angajați permanenți și colaboratori. “Vocile Operei” ne prezintă nu doar o instituție de cultură, ci un întreg univers viu, în permanentă schimbare.
Echipa Digi Documentare a petrecut la Opera Națională București pentru filmarea seriei “Vocile Operei” aproape un an, pe parcursul stagiunii 2017-2018. Din echipa de producție a documentarului au făcut parte Mihaela Popescu (scenariu & regia), Florin Tolaş (director imagine) și Iulian Pană (producător general) și zeci de specialiști și tehnicieni.
Spectacolul „O scrisoare pierdută” revine pe scena Operei
Opera Națională București prezintă sâmbătă, 30 noiembrie 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul „O scrisoare pierdută”, operă în două acte de Dan Dediu. Regia poartă semnătura lui Ştefan Neagrău, scenografia a fost realizată de către Viorica Petrovici, iar lighting design-ul de Cornel Dume. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.
Opera „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu a avut premiera absolută la Opera Naţională Bucureşti în anul 2012 şi este o transpunere în genul teatrului liric a celebrei piese omonime de I.L. Caragiale. Compusă cu mijloace moderne, cu un libret adaptat care nu afectează acţiunea şi limbajul specific dramaturgului, opera redă intenţiile din comedia lui Caragiale.
Compozitorul Dan Dediu despre spectacolul „O scrisoare pierdută” de pe scena Operei Naționale București: „Mi-a luat mult timp să reuşesc conectarea la lumea lui Caragiale. După primirea libretului de la Ştefan Neagrău a durat cam un an până ce am reuşit să găsesc ştecherul potrivit care să intre în priza atât de specială a „scrisorii pierdute”.
Declicul s-a întâmplat în cel mai prozaic mod: eram pierdut în traficul bucureştean şi ascultam Radio România Muzical, care transmitea aranjamente după tango-uri de Gardel şi Piazzolla. Atunci am exclamat: ăsta e Tipătescu! Restul a venit aproape de la sine: Trahanache, uns cu alifiile ritmurilor şi inflexiunilor melodice balcanice; Caţavencu, versatil şi alunecos într-un registru ce trece de la horă lungă şi romanţă la habaneră şi french can-can; Farfuridi, cu dublura sa în palimpsest Brânzovenescu, pendulând între bossa nova şi peşrev turcesc;
Cetăţeanul turmentat, luând în piept talazurile fanfarei moldoveneşti; Pristanda, fante de cartier cu năduf de musical hollywoodian; Dandanache, un OZN politic arhetipal muiat în sos de vin folcloric, cu un iz suspect de manea, dar cu pretenţii şi reuşită de simfonie; Mulţimea – o oaste de zevzeci chiuind şi chefuind de zor. Şi, bineînţeles, Zoe: platoşă mândră de bolero, ascunzând însă o oază de omenesc, de iubire şi suferinţă sub chipul unui vals trist.”
„Românește” - Concert dedicat Zilei Naționale a României, pe 1 decembrie
Opera Națională București prezintă duminică, 1 decembrie 2019, ora 18:30, evenimentul „Românește”- Concert dedicat Zilei Naționale a României. Regia va purta semnătura Cristinei Cotescu, iar la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mihnea Ignat în calitate de invitat al primei scene lirice a țării.
Caracterizat prin unicitate și originalitate, concertul reunește într-un spectacol alcătuit dintr-un repertoriu exclusiv românesc. Pentru reconsiderarea rolului istoriei și a culturii naționale, lucrări celebre din creația românească vor fi interpretate pe scena Operei Naționale București de nume sonore, în calitate de invitat avându-l pe basul Adrian Sâmpetrean. Pe scenă vor evolua și renumiți soliști ai casei, precum Oana Andra, Zsuzsana Cerveni, Vasile Chișiu, Irina Iordăchescu, Paul Lungu, Simonida Luțescu și Silvia Sorina Munteanu, acompaniați de Orchestra Operei Naționale București.
„Spărgătorul de nuci”, baletul ce anunță sărbătorile de iarnă
Opera Națională București prezintă vineri, 29 duminică 2019, începând cu ora 18:30 spectacolul de balet „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia lui Oleg Danovski, adaptarea regizorală și coregrafică poartă semnătura lui Oleg Danovski Jr., scenografia a fost realizată de către Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
Coregraful Oleg Danovski Jr., despre spectacolul „Spărgătorul de nuci” de pe scena Operei Naționale București: „Spărgătorul de nuci prezintă o poveste între realitate şi visul Clarei în noaptea de Crăciun, un balet plin de magie, culoare, fascinaţie, dinamism și, totodată, cel mai așteptat spectacol de balet din preajma sărbătorilor de iarnă. Mă bucur foarte mult că în an centenar am reușit să colaborez cu Opera Națională București, oferind din tot sufletul acest minunat spectacol, care, din păcate, lipsea din repertoriu de mai mulți ani.
Am descoperit aici balerini și maeștri talentați, profesioniști și dedicați, așa cum este necesar să avem pe prima scenă a țării. Timpul a fost scurt, dar am reușit împreună în doar două luni să realizăm un spectacol pe care cu siguranță publicul îl așteaptă cu nerăbdare și entuziasm.
Invit cu drag publicul Operei Naționale București să descopere tărâmurile magiei, să trăiască povestea alături de personaje şi să fie martori ai acestui balet feeric, original montat de Oleg Danovski .”
Ceaikovski a început lucrul asupra creației sale „Spărgătorul de nuci” în luna ianuarie a anului 1892, iar în martie lucrarea a fost terminată, dând dovadă de o ireală forță inspiraţională ce a creat o capodoperă, în care muzica și dansul se împletesc într-o perfecțiune desăvârșită.
Celebrul balet „Spărgătorul de nuci” a cucerit publicul spectator de toate vârstele chiar de la premiera mondială de pe scena Teatrului Imperial Mariinski, Sankt Petersburg, ce a avut loc pe 6 decembrie 1892. Piotr Ilici Ceaikovski a devenit astfel compozitorul care a bucurat inimile copiilor de pretutindeni în prag de sărbătoare, oferindu-le cel mai frumos cadou: o poveste de basm cu o tradiție lirică ce continuă să anunțe și astăzi sărbătorile de iarnă, cu exaltare și pe partituri fermecătoare.
Datorită succesului de care s-a bucurat, celebrul balet a fost transpus de-a lungul anilor cu succes în filme artistice, desene animate sau balet pe gheață, partitura compozitorului rus având la bază basmul omonim semnat de Alexandre Dumas. Povestea de iarnă ne aduce în atmosfera de basm în care dansul, emoția și simfonia se întregesc într-un vals de vis.