În mai 2015, aleşii poporului au votat la pachet reforma care ar fi trebuit să dea un suflu nou clasei politice din România prin liberalizarea accesului la viaţa politică. La acea vreme s-a adoptat alegerea primarilor într-un singur tur prin legea alegerilor locale, s-a modificat legea înfiinţării partidelor prin prevederea că un partid politc poate fi înfiinţat de doar trei persoane şi a fost adoptată noua lege a finanţării partidelor.
Deşi a fost prezentată ca o mare reformă a sistemului politic, adoptarea pachetului de legi va tăia, în practică, orice şansă de supravieţuire a noilor partide. Dacă primarii vor fi aleşi într-un singur tur, iar şefii de Consilii judeţene prin votul indirect al consilierilor, fapt ce ridică mari semne de întrebare asupra legitimităţii şi votului reprezentativ, legile pentru partide impun condiţii aproape imposibile noilor formaţiuni. Chiar dacă vor putea fi înfiinţate de numai trei indivizi, noile partide sunt condamnate la radierea din rândul partidelor.
Partide noi, degeaba
Deşi se pot înfiinţa partide inclusiv la nivel local, legea partidelor politice prevede că vor fi desfiinţate formaţiunile care nu desemnează candidaţi, la două scrutine consecutive, în cel puţin 75 de localităţi la alegerile locale sau într-un judeţ întreg la alegerile parlamentare, caz în care Tribunalul Bucureşti va constata, la cererea Ministerului Public, încetarea existenţei partidului. Deşi au apărut partide „judeţene”, acestea sunt condamante la desfiinţare, din cauza condiţiei celor 75 de localităţi în care să depună candidaturi.
Astfel, Partidul Gălăţenilor s-a înfiinţat într-un judeţ cu numai 65 de localităţi, iar Partidul Botoşănenilor va trebui să aibă liste în 95% din comunele din judeţ. Cât despre Alianţa pentru Domneşti (o comună din Ilfov), aceasta nu are nicio şansă pe viitor, chiar dacă ar obţine toate mandatele din Consiliul Local al comunei.
Conform legii finanţării partidelor, cheltuielile de campanie electorală vor fi decontate de la bugetul de stat, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru cele parlamentare, însă numai în cazul în care partidele vor obţine cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate, condiţie aproape imposibil de realizat pentru un partid abia înfiinţat, chiar dacă algoritmul va funcţiona şi la nivel de circumscripţie electorală.
Ceea ce înseamnă că vor fi rambursaţi banii doar pentru circumscripţiile în care partidul a trecut pragul de 3%. Tot anul trecut s-a păstrat şi pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament, astfel că un partid nou ar avea nevoie doar de o minune sau de o eventuală alianţă cu un partid parlamentar pentru a prinde locuri în viitorul Legislativ.
Rolul aproape decorativ pe care-l vor avea noile formaţiuni reiese şi din reprezentarea în Birourile Electorale, unde sunt dezavantajate în raport cu partidele parlamentare. Conform legii, partidele care au grup parlamentar au prioritate în desemnarea reprezentanţilor în birouri, acolo unde prin tradiţie se produc cele mai multe fraude electoarale.
După consultările cu premierul Dacian Cioloş pe tema alegerilor locale, Călin Popescu Tăriceanu a ridicat problema unei noi reforme în sistemul electoral, însă preşedintele Senatului susţine că noile modificări trebuie să fie făcute după alegerile Parlamentare.
Iohannis a tăcut
Klaus Iohannis a promulgat fără obiecţii „reforma” clasei politice. „Nu sunt legi perfecte, dar toate trei legile au fost promulgate, fiindcă le consider un câştig în această etapă”, declara Iohannis pe 18 mai 2015. Preşedintele era de acord şi cu alegerea şefilor de CJ prin votul consilierilor. „Consider că această schimbare este bine venită”, explica Iohannis.
"În acest moment asistăm la o încercare disperată a vechiului sistem politic de a împiedica apariţia unei noi generaţii de partide. Ceea ce se întâmplă acum este o dovadă de ipocrizie. Mircea Geoană" - preşedinte PSRO.