În 15 iunie 2017, Senatul Statelor Unite a aprobat un amendament la legea privind sancțiunile aplicate Rusiei care implică direct și companii europene. Amendamentul vizează extinderea sancțiunilor asupra celor care investesc sau susțin construcția de conducte rusești pentru exportul de energie sau fac investiții de capital mai mari de 10 milioane de dolari în active ale companiilor din Rusia. Pentru a deveni efective noile sancțiuni trebuie aprobate de Camera Reprezentanților și apoi de Casa Albă.
Știrea a fost puțin mediatizată în România, dar merită cred atenție pentru impactul pe piața europeană a energiei unde proiectele Gazprom au o pondere substanțială. Mai mult, indirect, aplicarea unor sancțiuni extinse, așa cum dorește Senatul SUA, implică modificări în angajamentele unor mari companii din energie prezente și în România.
Ținta directă a sancțiunilor este proiectul Nord Stream 2 care ar urma să livreze primele cantități de gaz rusesc în Germania în 2019 prin conducta care dubleză magistrala în funcțiune din Marea Baltică.
Jumătate din costul de 9,5 miliarde de euro al conductei Nord Stream 2 este finanțat în părți egale, de câte 10 la sută, de Engie, Shell, Uniper, Wintershall și OMV. Aplicarea unei legi sancționatorii emise de SUA pentru activități economice din Uniunea Europeană nu ridică doar o problemă juridică practică, ci schimbă imediat realitățile din piața energiei. Decizia Senatului american este pusă în conexiune cu planurile de amploare ale Statelor Unite pe piața mondială a gazelor lichefiate. Nu este doar o coincidență introducerea amendamentului care