Jurnalul.ro Cultură Carte O filoloagă scrie literatură SF & fantasy. Şi o face bine!

O filoloagă scrie literatură SF & fantasy. Şi o face bine!

de Paul Bardasu    |   

 Literatura SF & fantasy prinde tot mai mult printre iubito­rii de cărţi. Apariţiile noi, gen “Tronul de cleştar”, “Assassins Creed” ori “Jurnalele Vampirilor”, se alătură clasicelor serii “Hobbitul”, “Urzeala Tronurilor” sau “Cronicile din Narnia”. Însă SF & fantasy nu înseamnă numai literatură străină. Există şi în România autori buni, cu creaţii captivante şi interesante. Unul dintre ei este Ana-Maria Negrilă (45 de ani), absolventă a Facultății de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucu­reşti, doctor în literatură medievală. Cum se împacă o filoloagă cu astronomia şi tehnologia, citiţi mai jos.

Jurnalul Naţional: De când te atrage tematica explorării spațiale?

Ana-Maria Negrilă: Cred că primul film văzut în copilărie a fost “Planeta maimuțelor”, care m-a impresionat foarte mult. Ceva mai târziu, am văzut un se­rial de desene animate, “Pasărea de foc spațială”, și acesta a fost primul contact cu SF-ul. Au ur­mat “Războiul stelelor”, “Odiseea spațială 2001”, “Călăuza”, “Bla­ke-7”, apoi, imediat după Revo­luție, “Blade Runner”, “Brasil” și multe altele.

De unde pasiunea pentru SF și mai ales space opera? Ai câteva surse de inspirație?

Primele surse de inspirație au fost cărțile. Dacă filmele SF erau rare, cărțile SF se găseau. Îmi amintesc de “Odiseea navei Space Beagle”, dar și de cărțile rusești. Am citit și foarte mult SF românesc, cel mai des provenit din paginile Almanahurilor An­ticipația, dar și din colecția Fan­tastic Club. De-abia după Revoluție am descoperit primele cărți care m-au influențat cu adevărat: William Gibson - “Neuroman­cer” - și Frank Herbert - “Dune”.

Cât ți-a luat să te documen­tezi pentru volumele “Regatul sufletelor pierdute” și “Ascen­siunea stelară”?

Fiecare carte a fost scrisă în 6 luni, timp în care am făcut și partea de cercetare pe măsură ce aveam nevoie de o anumită noți­une. Cel mai greu a fost să găsesc un model al Liftului spațial - îmi trebuiau calcule și propuneri vi­abile din punct de vedere științi­fic - și am avut noroc să descopăr un astfel de proiect, redactat de un grup de cercetători din diferi­te domenii, și care a rezolvat mai multe probleme legate de tipul structurii, amplasare geografică, dimensiunile construcției de la bază etc. Un alt punct complicat a fost descrierea navei Ascensiu­nea. Îmi trebuia o navă cu pânze solare și din nou a trebuit să ci­tesc articolele și studiile unor specialiști în fizică.

ti doctor în filologie. Cum îm­bini științele umaniste cu pasiunea pentru tehnologie?

Știința m-a interesat dintotdeauna, iar pasiunea pentru astronomie a înce­put odată cu seria “Cosmos” a lui Carl Sagan. Totuși, am citit mai puțin din acest domeniu, pentru că, mult timp, interesul m-a purtat spre antichitate, Evul Mediu și istoria credințelor religi­oase. Și atunci, partea de știință? Pentru a scrie SF nu trebuie să fii neapărat om

de știință, iar mulți scriitori din această zonă au avut la bază studii de filologie, psihologie etc. Ceea ce răzbate din pa­ginile unei cărți SF este numai o mică parte din ce se poate spune dintr-un domeniu, pentru că un roman de acest tip se bazează, ca oricare altul, pe per­sonaje, pe acțiune. Latura științifică a unei lucrări SF face parte din zona de worldbuilding, de decor, cea care, dacă este îndepărtată, dezvăluie tot intrigi obișnuite de tip dragoste-ură-invi­die-ambiție-prietenie. Ideile științifice pot fi rezultatul cercetării și discuției cu specialiștii, deci nu trebuie să fii expert într-un domeniu pentru a-l include într-o carte SF; în schimb, trebuie să te documentezi temeinic, chiar dacă ajungi să folosești foarte puțin din ce vei descoperi.

Ce abilități crezi că i-ar trebui unui om pentru a face față unei că­lătorii de zeci sau sute de ani-lumină prin spațiu?

Călătorii viitorului nu se vor deosebi de cei ai trecutului. Oamenii au migrat spre alte meleaguri din diferite motive - la început, pentru hrană, ur­mând turmele de reni sau rațele sălbati­ce, apoi, pentru teritorii mai bune, pen­tru că puteau crește recolte sau extrage minereuri. Pe măsură ce societatea s-a dezvoltat, și motivele s-au diversificat. De-a lungul istoriei, oamenii și-au pă­răsit casele pentru a găsi siguranță eco­nomică, politică, religioasă, deși mulți au emigrat forțat, cum au fost cei în coloniile penitenciare ale secolului al XIX-lea. Prin urmare, călătorii viito­rului nu trebuie neapărat să fie oameni deosebiți, ci doar unii mânați de nevoia de a-și găsi un cămin sau de a-și înde­plini un vis.

* Ana-Maria a debutat în 1993 cu povestirea “Fragile” în Jurnalul SF. În anii 2015- 2016 a publicat la editura Crux Publishing volumele “Regatul sufletelor pierdute” și “Ascensiunea stelară”, primele două titluri ale trilogiei space-opera “Stelarium”. 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri