Jurnalul.ro Editoriale O nouă coabitare Băsescu-Ponta?

O nouă coabitare Băsescu-Ponta?

de Serban Cionoff    |   

Ciudată, neașteptată, această situație care face ca, mai nou, Victor Ponta și Traian Băsescu să coabiteze(!) din nou, de data în regimul unui tir concentrat împotriva guvernului Grindeanu și a PSD. Cea mai recentă fiind faptul că, în timp ce Traian Băsescu declară că ,,șefii(PSD n.n.) sunt controlați de sistem’’, Victor Ponta aruncă ironice săgeți către premierul Grindeanu, chipurile spre a-l preveni că ,,avionul cu trei piloți riscă să se prăbușească’’. Cei trei piloți fiind Liviu Dragnea, Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, iar avionul- bineînțeles, guvernul în exercițiu.

 Dincolo de inerentele diferențe specific, dictate de frustrările și de resentimentele fiecăruia dintre cei doi, există, însă, câteva puncte commune care pot explica cauzele mai ascunse ale unor asemenea ieșiri mai degrabă umorale decât constructive. Ar putea fi vorba, în primul rând, despre faptul că și Traian Băsescu și Victor Ponta, personalități dinamice, active, se simt marginalizați și se nu acceptă să fie scoși în afara jocurilor pe care le fac actualii decidenți. Jocuri de putere față de care, atunci când este vorba despre PSD, putem înțelege năduful lui Traian Băsescu, pe care punctele bune pe care le-a acumulat guvernul în exercițiu- într-un răstimp scurt și, mai ales, în condiții nu întotdeuna prielnice - îl pun în situația de a constata că alții pot guverna mult mai bine pentru țară decât au făcut-o el și șleahta sa.

 De neînțeles este, însă, ieșirea lui Victor Ponta, mai ales după ce, relativ recent, s-a întâlnit cu premierul Grindeanu. Prilej cu care nu cred că au discutat despre Festivalul de la San Remo sau despre prognoza meteorologică pentru zona Trinidad Tobago pe viitoarele trei luni. Rămâne, desigur, de văzut dacă și în ce măsură actualul premier al României ține seama de părerile, de evaluările și de sugestiile predecesorului său, dar, fie și în condițiile în care lucrurile nu stau așa cum și-a dorit el, elegant din partea lui Victor Ponta era să amâne atacul sau, cel puțin, să își mai tempereze sarcasmul debordant.

 Nu altfel stau lucrurile și atunci când vedem că Victor Ponta țintește direct către actuala conducere a partidului căruia, până nu cu multă vreme în urmă, i-a fost lider. Și de data asta- dacă nu chiar, în mod cu totul deosebit, de data asta!-m-aș fi așteptat de la Victor Ponta la o altă manieră de a-și expune opiniile. Desigur, nu am de unde ști dacă el, acum, în calitate de parlamentar al partidului, și-a făcut cunoscute opiniile, criticile sau sugestiile și nici dacă demersurile sale au avut sau nu au avut ecoul scontat la vârful partidului. Cu toate acestea, înclin să spun că era mult mai bine că Victor Ponta să fi așteptat până azi și, în cazul în care nu ar fi fost invitat, să solicite el să își susțină criticile și sugestiile la ședința de azi a Comitetului Executiv al partidului, iar în situația în care nu ar fi fost lăsat să o facă, atunci firește că ieșirea sa la rampă era de înțeles. Procedând, însă, așa cum a ales să o facă și de data asta, Victor Ponta nu a făcut decât să ridice mingea unora care nu întotdeauna și nu doar cu cele mai bune intenții atacă PSD-ul și guvernul Grindeanu. Cât privește formula de stil a ,,avionului cu trei piloți’’, prin care Victor Ponta vroia să expedieze printr-o formulă ironică triada Iohannis, Dragnea, Grindeanu, cu toată dragostea dar nu cred că tocmai el era cel mai în măsură să spună așa ceva. Nu de alta, dar, în 2012, nici Sorin Grindeanu și nici Liviu Dragnea, nu s-au întors de la Bruxelles cu porunci scrise și date în mână din partea lui Jose Barroso! Așa încât dacă tot ironizează de mama focului Victor Ponta acel ,,avion cu trei piloți’’ poate că nu ar strica să își amintească de faptul că și avionul/guvernul pe care el îl pilota avea tot o triplă comandă: Barroso, Băsescu și Ponta.  Triadă dictată de către PPE-iștii de la Bruxelles dar despre care, la vremea când a consimțit-o sau i-a fost impusă, premierul Victor Ponta nu a considerat că este de datoria sa să le spună românilor cum stă treaba. Fapt care, să o spunem pe cea dreaptă, l-a și costat foarte serios la capitolul credibilitate publică.

Omenește vorbind, pot să înțeleg amărăciunea pe care o resimte Victor Ponta, cel care are motivele sale să se considere nedreptățit, dar asta nu îl scuză în ceea ce privește maniera în care vrea să își regleze conturile în văzul lumii. Mult mai bine ar fi fost dacă el ar fi învățat măcar câte ceva din lecția de demnitate și de verticalitate morală a lui Adrian Năstase, cel care, cu adevărat, la scurtă vreme de când a fost declarat învins la alegerile prezidențiale din 2004, a fost îndepărtat, într-un mod profund incorect și absolut nedrept, de la conducerea partidului. La o asemenea manevră contribuind, într-un fel sau altul, inși care și-au datorat ieșirea din anonimat tocmai lui Adrian Năstase! Cu toate acestea, omul politic și patriotul de excepție, premierul în mandatul căruia România a încheiat cu succes negocierile și a devenit stat membru al Uniunii Europene, a reușit să își depășească nedreptățile care l-au lovit pe el și familia sa, ca și dezamăgirile ce l-au încercat. Mai mult, el nu a făcut nici-un gest, cu atât mai puțin, o declarație publică prin care ar fi putut aduce atingere partidului căruia i s-a dedicat cu exemplar devotament.      

 Revenind, acum, la credibilitatea unor declarații lansate cu o accentuată tentă negativistă consider că și aceasta idee se cuvine luată în calcul atunci când discutăm despre impactul mesajelor ,,anti’’ pe care le transmit, fiecare pre limba sa, Traian Băsescu și Victor Ponta. Mă refer cu precădere la tot felul de dezvăluiri-bombă pe care, fiecare dintre cei doi, promit să ni le livreze, dar care, cu rare excepții, atunci când sunt aruncate pe piață se dovedesc a nu fi decât niște fumigene de drept comun. Mă refer în mod direct la Victor Ponta, cel care amână la nesfârșit să ne spună adevărul despre escapadele mondene de la moșiile lui Sebastian Ghiță , la care el era un personaj principal, aflat într-o aleasă companie  unde prezență de top era însăși Laura Codruța Kovesi. Festinuri care, mai mult sau mai puțin întâmplător, se petreceau undeva foarte aproape de pregătirea și desfășurarea Referendumului pentru demiterea Amiralului Dezastrului Național. Curios lucru!, atunci când ajunge la un asemenea subiect, Victor Ponta adoptă exact tehnica parșivă a lui Traian Băsescu! Adică se refugiază în  afirmații echivoce sau în câteva ziceri mai degrabă șmecherești decât spirituale.  

 Sunt, toate acestea, doar câteva ,,simple coincidențe’’ care trebuie să ne pună foarte serios pe gânduri. Recunosc, în Traian Băsescu nu am avut un dram de încredere, așa că nu am de ce să fiu decepționat. În schimb, de la Victor Ponta am avut cu totul alte așteptări. Îi mulțumesc, totuși, că m-a ajutat să înțeleg, mai bine mai târziu decât niciodată, cât de actuală este zicala din bătrâni: cât trăiește, omul învață. Mai bine spus: se învață minte!              

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri