Ultimii trei ani au fost cei mai călduroşi din istoria înregistrărilor meteorologice, iar valurile de căldură din Australia, temperaturile neobişnuit de ridicate din zona Arctică şi lipsa apei din Cape Town sunt evenimente extreme dăunătoare, ce vor continua şi în 2018, arata un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Uraganele din Oceanul Atlantic şi inundaţiile musonice din India au făcut ca 2017 să fie cel mai costisitor an înregistrat până în prezent din cauza fenomenelor extreme şi a evenimentelor climatice, a notat în raportul său anual asupra climei la nivel global Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), un organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
"2018 a început de unde a rămas 2017 - cu fenomene meteorologice extreme care au provocat decese şi au distrus bunuri", a specificat în raport Petteri Taalas, secretar general al OMM.
Studiul a confirmat constatările provizorii potrivit cărora 2016 a fost cel mai călduros an din istoria masuratorilor meteo începute în secolul al XIX-lea, iar 2017 şi 2015 se situează la mică distanţă în cadrul tendinţei de încălzire pe care OMM o pune pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a activităţilor antropice.
2017 a fost cel mai călduros an din istoria meteorologiei fără influenţa fenomenului El Nino care are loc o dată la câţiva ani şi eliberează căldură în atmosferă din Oceanul Pacific. Potrivit lui Talaas, caldurile inregistrate in Arctica in 2018 au contrastat cu furtunile de iarnă severe din Europa şi America de Nord. De asemenea, până acum, în 2018, "Australia şi Argentina au suferit valuri de canicula extremă, în timp ce seceta a continuat în Kenya şi Somalia, iar oraşul Cape Town din Africa de Sud s-a luptat cu lipsa acută a apei", a menţionat el.
Raportul notează că grupul german de reasigurări Munich Re a estimat pierderi totale din cauza efectelor evenimentelor asociate cu fenomenele meteorologice produse în 2017 în valoare de 320 de miliarde de dolari, un record după ajustarea valorii în funcţie de inflaţie. În 2015, aproape 200 de state semnatare ale Acordului de la Paris pe tema schimbărilor climatice au căzut de acord să îndepărteze în acest secol economia mondială de actuala dependenţă de arderea combustibililor fosili.
Preşedintele SUA, Donald Trump, care se îndoieşte că emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauza primară a încălzirii globale, a declarat că plănuieşte să părăsească Acordul de la Paris care caută să limiteze creşterea temperaturilor la ''mult sub'' valoarea de 2 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială, ideal la 1,5 grade Celsius. AGERPRES