Sunt oameni care strâng puternic din dinţi, fără a-i mişca - aceştia suferă de bruxism centrat - şi sunt oameni care scrâşnesc dinţii mişcând maxilarele, ca şi cum ar mesteca în gol - iar aceştia suferă de bruxism excentrat. Acest lucru se întâmplă fără ca persoana care o face să fie conştientă. „Studiile au pus în evidenţă o corelare între bruxism şi anxietate sau hiperactivitate, cum ar fi, de exemplu, perioada examenelor. De asemenea, s-a demonstrat că bruxismul apare în principal în timpul somnului lent (acel somn în care întreg organismul pare relaxat complet) şi mai puţin în timpul somnului rapid (acel somn agitat, în timpul căruia se mişcă pleoapele şi se modifică anumite funcţii fiziologice). Poate apărea însă, foarte frecvent, şi în timpul zilei, dar în acest caz nu are legătură cu problemele de ordin dentar, ci e doar un tic inconştient strâns legat de anumiţi factori de stres”, explică dr. Laura Mocanu. Specialistul susţine că indiferent de tipul de bruxism de care suferă o persoană sau alta, efectul este acelaşi, în toate cazurile: strică dantura. „Principala problemă provocată de bruxism este uzura prematură şi excesivă a dinţilor, care, în unele cazuri, ajung să se crape, dar nu numai această problemă este importantă. Mai pot apărea disfuncţii majore la nivelul articulaţiilor, migrene sau chiar fracturi. Medicul dentist poate stabili diagnosticul şi tratamentul în funcţie de gradul de uzură. Dar cel mai bine ar fi ca persoanele care suferă de bruxism să încerce metode de relaxare şi terapii comportamentale, imediat ce observă sau li se semnalează de către parteneri că au această problemă. De fapt, primul pas în tratarea bruxismului este conştientizarea acestui tic”, spune dr. Mocanu.
Care pot fi cauzele afecţiunii
Printre cauzele bruxismului se pot număra: o întâmplare marcantă din trecut, supărarea, anxietatea, frica, durerea, frustrarea, disconfortul (adesea, acestea pot fi asociate cu dizarmoniile din familie sau cu problemele şcolare), odihna insuficientă dată de durata prea scurtă a somnului şi incapacitatea de relaxare, personalitatea agresivă, perfecţionistă, obsesivă, dar şi nerăbdarea exagerată. De asemenea, mai ales în cazul copiilor, o cauză a scrâşnitului poate fi alinierea incorectă a dinţilor, mărimea acestora, o obturaţie recentă sau o lucrare mai înaltă, pe care cel mic încearcă inconştient s-o „şlefuiască”. „Bruxismul la copii apare cel mai adesea în intervalele de vârstă 3-6 ani şi 10-12 ani. Afecţiunea mai poate apărea şi ca urmare a unor răceli sau infecţii ale urechii sau ca reacţie la disconfortul dat de diverse alergii”, este de părere medicul.
Remedii pentru această meteahnă
O metodă de combatere a bruxismului este confecţionarea unei gutiere speciale (un mulaj) din cauciuc moale, care, purtată noaptea, previne scrâşnetul dinţilor, împiedică frecarea şi, implicit, uzura acestora sau a reconstrucţiilor cu ceramică. De asemenea, dacă bruxismul este cauzat de o aliniere incorectă a dinţilor, rezolvarea acestei probleme va duce şi la înlăturarea lui.