Jurnalul.ro Ştiri Observator Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sf. Andrei, când „se deschid Cerurile”, iar spiritele umblă libere

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sf. Andrei, când „se deschid Cerurile”, iar spiritele umblă libere

de Andreea Tiron    |   

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română la 30 noiembrie. Ziua de 30 noiembrie este încărcată de simbolistică precreștină și creștină, marcând trecerea pragului simbolic spre un nou început, cu obiceiuri păstrate de peste 2.000 de ani. Este vremea spiritelor și noaptea când „se deschid Cerurile”.

"Când Sfântul Apostol Andrei a ajuns în Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, a găsit negustori greci, ocupanţi romani şi triburi geto-dacice locale. Poporul român s-a format treptat, lent, în istorie ca popor nou, care se creştina pe când se forma. (...) Etnogeneza şi creştinarea au fost simultane şi lente. E vorba de o creştinare lentă, dar profundă, care a făcut ca, mai târziu, poporul român, format din geto-daci şi romani, să reziste la multe valuri de popoare migratoare venite din răsărit, să-şi păstreze identitatea şi credinţa", spune Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, despre uriașa sărbătoare a tuturor românilor din 30 noiembrie.

Pentru România, dar și pentru țările ortodoxe vecine, Apostolul Andrei - Apostolul cel Dintâi Chemat - este unul dintre cei mai importanți sfinți. Sărbătoarea este asociată cu toate practicile precreștine legate de încheierea anului agricol și pregătirea pentru noul început. 

În noaptea Sfântului Andrei „se deschid Cerurile”, animalele vorbesc, iar spiritele umblă libere. Moroii și strigoii ies la luptă.

În Ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, potrivit etnologului Ania Moldoveanu, există următoarele superstiţii:

Ușile și ferestrele se ung cu usturoi, iar la vitele de parte bărbătească se lipește pe cornul din dreapta o cruce de ceară, pentru a fi ferite de acțiunea strigoilor.

În această noapte, femeile înconjoară vitele cu semințe de mac, după mersul soarelui, pentru ca acestea să fie ferite peste an de vrăjitoarele și strigoaicele care le pot lua mana laptelui.Femeile mergeau la biserică cu două lumânări și un colac. Una dintre lumânări era adusă acasă și cu ea aprinsă se făcea un ocol al curții și oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele sălbatice și de boli.

Visatul ursitului. Fetele care doresc să se mărite obișnuiesc să ascundă sub pernă un fir de busuioc pentru a-și visă iubitul. Este o practică ca în miezul nopții, fetele să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos și să pună pe fundul vasului trei cărbuni încinși. Se rostește o incantație pentru a cuceri inima iubitului cu care vor să se mărite.

Fetele care doresc să își vadă ursitul obișnuiesc să stea goale între două oglinzi la miezul nopții, ținând în mâini două lumânări aprinse. În oglinda din spate se văd de obicei scene din viitorul acestora, dar și chipul celui sortit.

Predicții despre vreme. Gospodarii obișnuiesc că de Sfântul Andrei să pună grâu la încolțit pentru a află cum va fi recolta de anul viitor, dar și cât de prospera va fi casă și familia lui în anul ce vine.

Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va iarnă care urmează. Dacă oamenii au parte de un cer senin în această noapte, iarnă care vine va fi una blândă.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri