Cu toate că atingerea unei vârste înaintate este adesea atribuită „genelor bune”, o amplă analiză, realizată pe date culese timp de mai bine de 20 de ani de la descendenții centenarilor, relevă că, de fapt, factori precum nutriția joacă, de asemenea, un rol major în longevitate. Noul studiu a arătat că urmașii unui părinte care a trăit până la 100 de ani sau mai mult tind să aibă obiceiuri alimentare mai sănătoase decât cei care nu provin dintr-o descendență atât de robustă. Concret, o dietă bogată în pește, fructe și legume și săracă în zahăr și sodiu ar putea explica longevitatea copiilor centenarilor.
Mai mulți oameni trăiesc acum mai mult decât în generațiile anterioare, iar o parte dintre ei depășesc chiar vârsta de 100 de ani, determinându-i pe cercetători să investigheze secretele longevității lor.
Noile descoperiri publicate de cercetătorii de la Jean Mayer USDA Human Nutrition Research Center on Aging (HNRCA) din cadrul Tufts University (SUA) provin din date colectate prin The New England Centenarian Study (NECS), cel mai mare și mai cuprinzător studiu de cercetare, la nivel mondial, despre centenari și familiile lor. Studiul NECS, început de medicul Thomas Perls, a înscris centenari și urmașii lor încă din anul 1995, implicând multiple instituții din întreaga lume care contribuie și folosesc datele sale pentru a afla mai multe despre secretele longevității și a îmbătrânirii sănătoase.
Studiul privind dieta la urmașii centenarilor a început la Universitatea Boston în 2005, când descendenții celor mai longevivi părinți aveau deja peste 70 de ani, și a acumulat acum mai bine de 20 de ani de date. Mulți dintre ei sunt încă în viață și acum au peste 90 de ani, potrivit autorilor studiului.
Doar 50% ține de „genele bune”, dieta e în mâinile noastre
Deși cercetări anterioare au arătat că genetica contribuie cu aproximativ 50% la variabilitatea vârstei la deces, oamenii de știință presupun că o serie de factori de mediu - inclusiv nutriția - își pun, de asemenea, amprenta asupra longevității.
Astfel că, în noul studiu, au căutat tipare la urmașii centenarilor, în speranța că acestea vor putea ajuta pe toată lumea, indiferent de linia genetică, să aibă o viață mai lungă și să reducă perioada în care oamenii trăiesc în stare precară de sănătate pe măsură ce îmbătrânesc.
„Nutriția este un factor cu impact, non-genetic, aflat sub controlul unei persoane, care ar putea influența durata vieții acesteia și durata vieții sănătoase”, a declarat Erfei Zhao, autorul principal al studiului, care a fost publicat recent în revista Innovation in Aging.
Alimente mai sănătoase pentru inimă și creier
Concluziile sugerează că urmașii părinților longevivi tind să consume diete mai bune pentru sănătatea metabolică, cardiovasculară și a creierului.
„După ce am monitorizat urmașii centenarilor timp de 20 de ani, știm că, ca grup, aceștia au prezentat riscuri semnificativ mai mici de accident vascular cerebral, demență, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare”, a declarat Paola Sebastiani, o altă autoare a cercetării.
Compararea dietei urmașilor centenarilor cu cea a persoanelor ai căror părinți nu au trăit la fel de mult a relevat o diferență semnificativă, au descoperit cercetătorii. Primii au mâncat cantități mai mari de pește, fructe și legume și au consumat mai puțin zahăr și substanțial mai puțin sodiu.
„Aceste elemente pot reprezenta căi comportamentale care completează sau amplifică rezistența biologică moștenită”, au explicat oamenii de știință în concluziile cercetării.
Altfel spus, o dietă bogată în pește și săracă în zahăr și sodiu ar putea fi combustibilul care permite genelor să-și facă cea mai bună treabă.
„Nu este vorba doar de un singur aliment și nu doar de nutriție și de «a mânca sănătos» care vor ajuta pe cineva să atingă pragul de 100 de ani”, a explicat Dr. Erfei Zhao. „Este vorba de o varietate de factori de mediu și genetici pe care abia începem să îi descoperim”.
Există încă un loc semnificativ pentru îmbunătățirea dietei cu alte alimente sănătoase pentru inimă și creier. Cercetătorii de la Tufts au observant, spre exemplu, că atât urmașii centenarilor, cât și grupurile de control cu care au fost comparați nu au atins aporturile recomandate pentru cereale integrale și leguminoase, precum fasolea, mazărea și lintea.
„De asemenea, trebuie să găsim modalități de a face mai accesibil și mai convenabil pentru oameni să consume mai multe fructe și legume, pește și alte alimente mai sănătoase”, a declarat coautorul studiului, Andres Ardisson Korat.
Cercetătorii au observant, totodată, că nivelul mai ridicat de educație și statutul socio-economic influențează direct cine consumă o dietă mai sănătoasă.
„Scopul nostru nu este pur și simplu să găsim modalități de a ajuta oamenii să trăiască mai mult, ci și să-i ajutăm să găsească modalități de a fi mai sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc”, a spus dr. Sebastiani, adăugând că rezultatele noilor cercetări îi va ajuta să atingă acest obiectiv pentru mai mulți oameni, „indiferent de ce este în genele lor”.
Oamenii de știință subliniază necesitatea de a educa oamenii de toate nivelurile socio-economice să consume mai multe cereale integrale și să includă mai multă fasole și alte leguminoase în dieta lor.
Cercetarea realizată de oamenii de știință de la Tufts University din Boston, Statele Unite, oferă una dintre primele analize cuprinzătoare asupra obiceiurilor alimentare ale urmașilor centenarilor, un grup care împărtășește aproximativ jumătate din genele de longevitate ale părinților, dar și mulți ani din mediul lor de viață.