Succesul acestui plan va depinde, în special, de asigurarea unei finanțări de aproximativ 200 de miliarde de euro, arată instituția europeană într-un aviz privind acest program al Comisiei Europene, dar la care ar trebui să se adauge fonduri suplimentare în anii următori.
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Consiliul European a decis că UE ar trebui să elimine treptat și cât mai curând posibil dependența sa de importurile de gaz, petrol și cărbune din Rusia. În consecință, Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU, iar obiectivele sale vor fi implementate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Astfel, capitolele referitoare la REPowerEU din planurile naționale de redresare și reziliență vor trebui să includă măsuri în sprijinul obiectivelor asumate de acest plan. „Invadarea Ucrainei de către Rusia a adus în centrul atenției dependența noastră de importurile de gaz, petrol și cărbune și necesitatea absolută ca UE să acționeze și să răspundă rapid la preocupările tot mai mari legate de securitatea energetică”, a declarat Ivana Maletić, membră a Curții, responsabilă de acest aviz. „Acestea fiind spuse, Curtea consideră că există un risc ca REPowerEU, în forma sa actuală, să nu poată identifica și implementa rapid proiectele strategice ale UE cu impact imediat și maximal asupra securității și independenței energetice a UE”, a precizat aceasta.
Proiecte strategice pot rata finanțarea
Deși REPowerEU oferă o prezentare exhaustivă a contextului și a principalelor provocări, auditorii europeni atrag atenția asupra mai multor inconsecvențe în modul în care a fost conceput programul. Pe de o parte, obiectivul lui privește UE în ansamblul său, dar, pe de altă parte, MRR este implementat prin măsuri propuse de fiecare stat membru. Documentul citat avertizează că o astfel de situație atrage riscul ca provocările care vor apărea să nu poată fi abordate de o manieră integrată și ca proiecte de importanță strategică pentru UE, în ansamblu, să nu fie finanțate prin REPowerEU.
Banii s-ar putea dovedi insuficienți
Comisia Europeană a estimat că investițiile suplimentare pentru REPowerEU și, în special, pentru eliminarea treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027 s-ar ridica la 210 miliarde de euro. Aceste nevoi suplimentare sunt planificate să fie asigurate din diverse surse care totalizează circa 274,4 miliarde de euro. Or, finanțarea totală suplimentară pusă la dispoziție este de numai 20 de miliarde de euro. Celelalte surse de finanțare nu se află sub controlul Comisiei și depind de disponibilitatea statelor membre de a utiliza împrumuturile rămase din MRR sau de a transfera fonduri de la alte politici ale UE, în special de la coeziune și dezvoltare rurală. Prin urmare, auditorii avertizează că valoarea totală a finanțării efectiv disponibile riscă să nu fie suficientă pentru a acoperi nevoile de investiții estimate.
Sistemul ETS poate fi destabilizat
În ceea ce privește cele 20 de miliarde de euro, ele ar urma să fie strânse de Comisia Europeană prin vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din sistemul Uniunii Europene de comercializare a acestora (ETS) deținute în Rezerva pentru stabilitatea pieţei. Totuși, auditorii Curții spun că această operațiune ar acoperi doar o mică parte din totalul nevoi de finanțare estimate. ETS este un factor-cheie pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și îndeplinirea țintelor UE asumate pentru 2030 și 2050. Pe de altă parte, scopul pentru care a fost creată în 2015 Rezerva pentru stabilitatea pieței (MSR) a fost acela de a proteja ETS prin realizarea unui sistem care retrage automat de pe piață o parte din certificatele ETS și punerea lor într-o rezervă, dacă surplusul depășește un anumit prag. În caz contrar, certificatele pot fi readuse pe piață. Eliberarea din rezervă acum a unor cote mai mari de certificate pentru a strânge mai mulți bani va crea probleme. La cursurile actuale de tranzacționare ale certificatelor de emisii, între 80 de euro și 100 de euro/tona CO2 echivalent, pentru a se obține cele 20 de miliarde de euro va fi necesar să se plaseze pe piață în următorii ani între 200 și 250 de milioane certificate suplimentare. Utilizarea Rezervei pentru stabilizarea pieței pentru a obține venituri suplimentare poate însă submina scopul inițial al instituirii acestui mecanism, acela de a susține prețul carbonului, iar pe de altă parte ar duce la perturbarea pieței EU ETS.
Distribuirea banilor nu reflectă nevoile
Modul în care este preconizată distribuirea fondurilor către statele membre ridică, de asemenea, probleme, mai arată auditorii. Deoarece fondurile vor fi distribuite proporțional cu cele utilizate inițial pentru MRR, acestea nu vor reflecta nevoile de finanțare ale provocărilor curente și obiectivele REPowerEU, dar nici nevoile specifice ale statelor membre. Pe de altă parte, faptul că nu a fost fixat un termen-limită pentru state de a transmite proiectele specifice capitolelor cuprinse în REPowerEU reduce șansele de a se identifica și a se promova proiectele transfrontaliere. De asemenea, lipsa oricărei analize comparative limitează perspectiva strategică cu privire la ce proiecte au cel mai ridicat potențial de a contribui la securitatea și independența energetică a UE, se precizează în avizul Curții.
Evaluarea rezultatelor, după indicatori relativi
Auditorii Curții Europene mai remarcă și faptul că indicatorii de evaluare propuși nu corespund în totalitate cu obiectivele REPowerEU și nu sunt potriviți pentru măsurarea performanței acestuia. Din cei 14 indicatori propuși pentru a fi luați în calcul la analizarea performanțelor REPowerEU, doar patru se pretează pentru a fi utilizați cu măsuri: „economii la consumul anual de energie primară”; „capacitatea operațională instalată pentru energie regenerabilă”; „infrastructura combustibililor alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)” și „numărul de participanți la educație sau formare”. Indicatorii nu surprind toate aspectele abordate de REPowerEU, cum ar fi producerea și utilizarea biometanului durabil sau decarbonizarea industriei. În opinia Curții, sistemul de monitorizare ar trebui să stabilească o legătură clară între indicatori și obiective, precum și între repere și țintele preconizate. Pentru a facilita monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a măsurilor REPowerEU, Comisia Europeană ar trebui să specifice indicatorii la un nivel suficient de detaliu. Acest lucru ar fi, de asemenea, necesar pentru a se asigura că datele din diferite state membre sunt comparabile și pot fi agregate. În plus, chiar dacă obiectivul REPowerEU de a reduce dependența de combustibilii fosili și diversificarea aprovizionării cu energie ar fi măsurabil, propunerea nu cuantifică rezultatele așteptate pentru acest obiectiv general la nivelul UE.
În avizul său, Curtea subliniază o serie de alte deficiențe ale planului REPowerEU, inclusiv în ceea ce privește raportarea, monitorizarea și evaluările, precum și transmiterea și evaluarea capitolelor referitoare la REPowerEU.
Investiții susținute prin alte programe ale UE
În ceea ce privește măsurile care abordează obiectivele pe termen lung ale REPowerEU, auditorii rețin că implementarea lor completă în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), care se încheie în 2026, poate să nu fie posibilă. În timp ce RRF va ajuta la implementarea investițiilor pe termen scurt, pe termen lung este posibil ca obiectivele REPowerEU să fie implementate și prin investiții finanțate de alte programe UE.
REPowerEU, foaie de parcurs pentru un sistem energetic mai rezilient
La 18 mai 2022, Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU, o foaie de parcurs în vederea construirii unui sistem energetic mai rezilient și a unei adevărate uniuni energetice prin eliminarea dependenței de combustibilii fosili, prin diversificarea aprovizionării cu energie la nivelul UE și prin accelerarea tranziției către o energie curată. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este instrumentul central al planului REPowerEU, sprijinind planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor din domeniul energetic. Măsurile prevăzute în planul REPowerEU prevăd pentru 2030 producerea a 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în interiorul UE, în timp ce alte 10 milioane de tone ar urma să provină din importuri pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile greu de decarbonizat și în sectoarele transporturilor. În plus, se prevede dezvoltarea unor coridoare majore pentru hidrogen în Marea Mediterană și Marea Nordului. De asemenea, statele membre sunt încurajate să recurgă la măsuri fiscale pentru a stimula economiile de energie. În ceea ce privește energia regenerabilă, se prevede extinderea și accelerarea masivă a utilizării acestei surse. Comisia propune majorarea de la 40% la 45% a obiectivului principal pentru 2030 referitor la ponderea energiei din surse regenerabile, prevăzut în pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acest obiectiv general mai ambițios va crea condiții favorabile pentru lansarea și a altor inițiative, printre care se numără:
-
O strategie a UE în domeniul energiei solare care va urmări dublarea capacității solare fotovoltaice până în 2025 și instalarea a 600 GW până în 2030;
-
O inițiativă privind acoperișurile solare, care va include, pentru clădirile publice și comerciale noi și pentru clădirile rezidențiale noi, obligația legală progresiv de a instala panouri solare;
-
Dublarea ritmului de instalare a pompelor de căldură și măsuri de integrare a energiei geotermale și solare termice în sistemele de termoficare centralizate și urbane modernizate;