Un weekend năucitor, în care șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, și-a bătut joc pe față de Kremlin înainte de a opri marșul insurgenților săi spre Moscova, a evocat istoria plină de sânge a Rusiei, cu numeroase revoluții și lovituri de stat.
În tot acest timp, eforturile Casei Albe și ale aliaților săi de a afla exact ce se întâmpla în tabăra inamicului răsăritean au dezvăluit volatilitatea unui conflict militar care ar putea rescrie harta Europei și a istoriei moderne.
În cele din urmă, războiul civil care se prefigura pe teritoriul rusesc a fost evitat, cel puțin pentru moment.
Putin a lăsat impresia că se teme de o confruntare cu membrii grupării paramilitare Wagner și a dat înapoi, printr-o decizie care îl menține momentan la putere. Sfidarea lui Prigojin și șovăiala lui Putin - care l-a acuzat inițial de trădare pe șeful Wagner, dar ulterior a acceptat o înțelegere pentru a-l lăsa aparent să scape în exil, în Belarus - au dat însă cele mai grele lovituri autorității președintelui rus, de când acesta se află la putere, de mai bine de două decenii.
Acum, nu mai există nicio îndoială că războiul declanșat de Putin pentru a șterge Ucraina de pe hartă reprezintă o amenințare existențială la adresa viitorului politic al liderului de la Moscova. Iar restul lumii trebuie să se confrunte în momentul de față cu posibilele implicații ale rebeliunii inițiate de Prigojin.
Chiar dacă Kremlinul a făcut un pas înapoi pentru a evita războiul civil cu Wagner, pericolul nu a trecut, avertizează experții.
„Nu este vorba de un episod de 24 de ore. Este ca și cum Prigojin ar fi persoana care a privit în spatele ecranului la Vrăjitorul din Oz și a văzut că marele și teribilul Oz era doar acest omuleț speriat. Putin va fi de acum înainte slăbit pentru totdeauna de aceste evenimente!”, a remarcat fostul ambasador al SUA în Ucraina, John Herbst, intervievat de Christiane Amanpour, de la CNN.
Concomitent, schismele de la Moscova și cele dintre administrația centrală și grupul Wagner - singura forță de luptă a Rusiei care a repurtat mai multe succese recente pe câmpul de luptă din Ucraina - ar putea constitui acum o șansă nesperată pentru Kiev, care face eforturi susținute pentru a înregistra progrese împotriva trupelor deja demoralizate și prost conduse ale Moscovei, în cadrul noii contraofensive ucrainene.
Aceasta ar fi o veste bună pentru Occident, care continuă să susțină masiv Kievul cu arme și ajutoare financiare. Și, fără îndoială, liderilor NATO le-ar plăcea să îl vadă pe Putin plecat, deoarece nu există niciun semn că acesta va pune capăt războiului, prin retragerea trupelor sale din Ucraina.
Din rău, în mai rău
La un moment dat, evenimentele din weekend au sugerat izbucnirea unui război civil între un autocrat cu poziția serios șubrezită, armata sa regulată și liderii unor grupări militare puternice, pentru controlul unei națiuni care dispune de un imens arsenal nuclear. O astfel de instabilitate și scenariul unor lupte interne în Rusia ar trimite însă unde geopolitice de șoc în întreaga lume.
Oricum, Occidentul nu poate alege nicio parte în conflictul intern apărut de nicăieri. Aceasta a fost o confruntare între Prigojin - ai cărui combatanți sunt acuzați de abuzuri brutale ale drepturilor omului în Ucraina, Siria și Africa - și Putin, care a reînviat în Europa ororile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care a sfidat dreptul internațional prin invadarea unui stat vecin suveran și care se confruntă cu un mandat de arestare pentru presupuse crime de război.
Mai mult, Prigojin nu a fost niciodată o persoană agreată în SUA; el a recunoscut că a intervenit în alegerile americane și a promis că va face din nou acest lucru.
De altfel, declarațiile liderilor occidentali, potrivit cărora evenimentele din weekend au fost o problemă internă a Rusiei, par să fi fost menite să-i refuze lui Putin pretextul de a-și reînnoi acuzațiile preferate la adresa Vestului.
Liderul rus susține deseori că este victima unui complot occidental, prin care se încearcă răsturnarea sa de la putere și „suprimarea demnității Rusiei” ca putere majoră, pentru a-i reduce sfera de influență geopolitică.
Potrivit mass-media de peste Ocean, în convorbiri telefonice cu liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei, șeful Casei Albe, Joe Biden, a subliniat necesitatea de a nu inflama spiritele și de a permite ca tot ceea ce se întâmplă în Rusia să se desfășoare în conformitate cu principiul său de bază în conflictul din Ucraina și anume prevenirea unui „al treilea război mondial”.
Și, deși este posibil ca o fisură în regimul Putin să prefigureze o eventuală prăbușire ce ar putea elimina una dintre provocările majore ale Washingtonului în materie de politică externă - o nouă confruntare cu Rusia în stilul Războiului Rece - nimeni la Washington nu pariază pe acest lucru.
„Nu cred că ne dorim ca o țară care se întinde pe 11 fuse orare și care include republici din Federația Rusă, cu multe grupări etnice și sectoare diferite, să se destrame pe la cusături.”, a declarat generalul în retragere David Petraeus, la CNN.
„Este acesta începutul sfârșitului lui Putin? Nu știm. Va fi cel care îl va urma, dacă va fi cazul, și mai dictatorial decât el? De acest lucru ne temeam că s-ar putea întâmpla dacă Prigojin ar fi repurtat un succes. Ar putea exista, de fapt, un lider pragmatic care să intervină și să realizeze ce eroare catastrofală a fost tot acest demers în Ucraina și să realizeze că trebuie să aibă cumva o abordare mai rațională față de Europa și față de Occident? Sunt multe, multe necunoscute!”, a precizat Petraeus, fost director al CIA.
Planeta trebuie să se pregătească pentru o Rusie post-Vladimir Putin „profund periculoasă și imprevizibilă”, a avertizat, la rândul său, Edward Lucas, consilier principal la „Centrul pentru Analiza Politicilor Europene”, pentru BBC Radio 4.
„Ne-am pregătit foarte puțin și nu ne-am gândit aproape deloc la Rusia post-Putin (...) Vor fi tot felul de dileme și dificultăți cu care ne vom confrunta și trebuie să începem să ne gândim chiar acum la modul în care le vom face față.”, a precizat el.
„Iar asta înseamnă orice. Dacă Rusia va cădea în brațele Chinei? Dacă va exista o dezintegrare? Dacă țara va deveni fascistă? Dacă vom avea acolo o lungă perioadă de confuzie și haos? Dacă își vor folosi armele nucleare ca monedă de schimb pentru a încerca să obțină ceva? Acestea sunt întrebările pe care ar trebui să ni le punem și pur și simplu nu văd acest lucru în cele mai multe dintre capitalele occidentale.”, mai spune Lucas.
„Ne vom confrunta poate cu un deceniu sau mai mult în care vom avea de-a face cu o Rusie profund periculoasă și imprevizibilă, fără a avea nici măcar genul de certitudine superficială pe care o avem cu Putin la putere!”, a încheiat el.
„Un lider rănit e mai periculos”
Încă de la începutul conflictului militar, a devenit clar faptul că succesul ucrainean în acest război ar putea constitui o amenințare politică serioasă la adresa domniei lui Putin. Până la rebeliunea lui Prigojin, această ipoteză era pură teorie. După acest weekend, noua realitate plasează Occidentul în ipostaza de a-și recalibra strategia pentru Ucraina.
Este posibil ca umilința îndurată de liderul rus timp de o zi și jumătate să îl determine pe acesta să exercite o presiune și mai puternică asupra comandanților săi, într-un război care a provocat deja zeci de mii de victime în rândul civililor ucraineni și al militarilor din ambele tabere. Putin are nevoie de victorii importante pe linia frontului, pentru a-și salva imaginea în fața conaționalilor.
Dacă bătăliile politice din Rusia vor afecta și mai mult moralul trupelor sale și vor duce la pierderi și mai mari pe câmpul de luptă, poziția lui Putin ar putea deveni și mai dificilă. Acest lucru alimentează îngrijorarea că liderul rus ar putea ordona o escaladare catastrofală a conflictului, după luni de amenințări cu arsenalul nuclear al Rusiei.
Iar dacă weekendul a oferit o avanpremieră a unei posibile prăbușiri a regimului Putin și războiul continuă să meargă tot mai rău pentru Rusia, Occidentul s-ar putea trezi cu o altă durere de cap.
După luni de pierderi grele pe câmpul de luptă și criza economică acută de acasă, provocată de sancțiunile occidentale, s-a observat că cea mai puternică rezistență față de Putin nu a venit din partea unei mișcări democratice pe care acesta o zdrobește de ani de zile.
Rebeliunea contra sistemului a venit din partea unei forțe mai de dreapta și mai brutale decât cea exercitată de Putin: cea a lui Prigojin. Concomitent, un alt adept al războiului extremist, liderul cecen Ramzan Kadîrov, s-a oferit sâmbătă să ajute la reprimarea rebeliunii wagneriene în numele lui Putin, acesta fiind unul dintre motivele pentru care au existat temeri în privința unei băi de sânge pe străzile Moscovei.
Mișcările din culisele politicii moscovite - o gaură neagră plină de șefi de miliție corupți, șefi ai serviciilor de informații și oligarhi - sunt imposibil de prezis. Evenimentele imprevizibile din weekend sugerează însă că oricine va conduce Rusia după Putin poate să fie chiar mai nemilos și mai greu abordat pentru Occident decât dușmanul său tradițional din ultimii peste 20 de ani.
Unul dintre proiectele preferate ale lui Prigojin, de exemplu, a fost Agenția de Cercetare pe Internet, o fermă de troli folosită de Rusia pentru a trimite un torent de dezinformare pe rețelele de socializare în încercarea de a interveni în alegerile prezidențiale din SUA, din 2016.
„Poate că suntem cu toții entuziasmați să vedem că stăpânirea lui Putin asupra puterii este mai șubredă, iar statul rus este mai fragil decât credeam, dar ar trebui să ne gândim la fel de mult și la ce se va întâmpla în continuare.”, a afirmat Robert English, expert în Rusia și Europa de Est, care conduce Școala de Relații Internaționale de la Universitatea din California de Sud.
„Probabil că va fi cineva precum un Prigojin sau un alt fel de lider militar care țintește la putere, nu un liberal precum Alexei Navalny sau alți critici liberali ai lui Putin, ci un populist de dreapta care apelează la aceleași instincte antielită, anticorupție, dar care are propriile tendințe dictatoriale brutale.”, a mai avertizat English.