Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) s-a declarat marţi ''îngrijorat'' după adoptarea de către parlamentul de la Roma a unei noi legi care înăspreşte sancţiunile împotriva ONG-urilor ce recuperează pe Mediterana migranţi pe care îi debarcă apoi în porturi din UE, relatează AFP.
Comisia Europeană a anunţat la rândul ei că va ''analiza'' această lege astfel încât ''să verifice compatibilitatea ei cu dreptul european''.
Textul adoptat de parlamentul de la Roma îi oferă ministrului de interne Matteo Salvini puteri extinse să interzică accesul în apele teritoriale italiene pentru navele care au recuperat migranţi, să confişte navele ONG-urilor ce desfăşoară astfel de operaţiuni şi să sancţioneze comandanţii acestor nave cu amenzi de până la un milion de euro.
UNHCR a emis un comunicat în care deplânge că ''impunerea de amenzi sau alte sancţiuni comandanţilor riscă să descurajeze sau să împiedice navele private să desfăşoare activităţi de salvare pe mare într-un moment în care statele europene practic s-au dezangajat din eforturile de salvare în Mediterana centrală''.
În opinia acestei instituţii, ONG-urile ''joacă un rol inestimabil'' în salvarea refugiaţilor şi migranţilor care încearcă să traverseze marea pentru a ajunge pe coastele europene. ''Angajamentul şi umanitatea care le motivează nu trebuie să fie considerate un delict sau stigmatizate'', mai consideră agenţia ONU, reafirmându-şi opoziţia faţă de returnarea migranţilor în Libia, ''care nu este un loc sigur''.
De asemenea, UNHCR le cere statelor UE să se pună de acord pentru a primi migranţii, după ce miniştrii de interne din aceste ţări nu au reuşit să convină la ultima lor reuniune cu privire la un ''mecanism de solidaritate'' cerut de Italia şi Malta.
Întrucât navele diferitelor ONG continuă pe Mediterana în apropierea Libiei, operaţiunile de preluare a migranţilor care doresc să ajungă în Europa, Italia şi Malta şi-au închis porturile pentru aceste nave care încearcă să debarce migranţii în porturi europene, autorizând acostarea lor numai după ce alte state ale UE au acceptat să preia respectivii migranţi.
În prezent o navă a ONG-ului spaniol Open Arms aşteaptă cu 121 de migranţi la bord în apropierea insulei italiene Lampedusa permisiunea de a acosta într-un port european.
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi, care însă a avut rezultate sub aşteptările Bruxelles-ului. În pofida acestor rezultate modeste, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.
Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat.