Președintele României, Nicușor Dan, a convocat, ieri, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în care s-a discutat despre dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare. SUA au cerut să poată folosi Baza Kogălniceanu pentru alimentarea avioanelor care atacă Iranul, dar și baza militară de la Câmpia Turzii, iar pentru 90 de zile vor fi prezenți aproximativ 400-500 de militari americani în România. După ședința CSAT, Parlamentul a votat, tot ieri, pentru aprobarea dislocării temporare a echipamentelor și forțelor militare americane în România, în contextul războiului cu Iranul. Parlamentarii AUR au anunțat inițial boicotarea votului, prin refuzul de a participa la ședința plenului reunit, dar au revenit asupra deciziei, participând la vot, organizând o acțiune de protest chiar în timpul votului.
CSAT s-a întrunit, ieri, într-o ședință de aproape trei ore, principalul subiect discutat fiind implicarea României în situația din Orientul Mijlociu, respectiv analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, în urma ședinței CSAT, că românii nu au motive de a se teme de un eventual pericol, deoarece este vorba despre avioane de realimentare și echipamente de monitorizare și unele echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu - echipamente „strict defensive, fără armament propriu-zis” care vor fi dislocate în baza parteneriatului strategic cu SUA. Președintele a subliniat faptul că România nu este în pericol, dacă oferă accesul la cele două baze militare, deși Iranul a amenințat deja țara noastră, în caz de implicare în acest conflict. „E vorba despre niște echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.
CSAT are un singur membru PSD, care a lipsit
Conform Legii Apărării Naționale, „înființarea pe teritoriul României a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri militare străine ori multinaţionale, precum şi a unor structuri sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale” se face cu aprobarea Parlamentului, la propunerea preşedintelui României, la solicitarea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Votul din CSAT pentru folosirea bazelor militare s-a dat fără niciun reprezentant al PSD, pentru că ministrul Justiției, Radu Marinescu, a lipsit, fiind plecat într-o deplasare. Ceilalți reprezentanți ai CSAT sunt majoritar din partea USR.
Pe baza de la Kogălniceanu vor fi alimentate avioanele-cisternă. Un astfel de avion al armatei americane nu are armament asupra lui și poate alimenta până la 12 alte avioane. Un astfel de avion-cisternă este Boeing KC-135 Stratotanker, care are ca rol principal realimentarea în aer, dar și transport aerian, având o capacitate maximă de 96 de tone de combustibil, pe care le poate transfera către alte aeronave aflate în zbor. Avionul are o anvergură de aproape 40 de metri și o lungime de tot 40 de metri, cu o greutate maximă la decolare de 146 de tone, configurația de transport permițând până la 37 de pasageri. Armata americană are circa 400 de astfel de aeronave.
Scandal în plenul reunit al Parlamentului
Votul pentru aprobarea deciziei CSAT s-a dat ieri, în Parlament, iar Opoziția a anunțat, în prima parte a zilei, boicotarea votului pentru ceea ce s-a stabilit în CSAT. Parlamentarii AUR au anunțat, inițial, că refuză să participe la ședința din plenul reunit, apoi s-au răzgândit, participând la ședință cu o acțiune de protest, cu pancarte și vuvuzele. Formațiunea politică s-a aflat într-o situație dificilă, plasându-se între susținerea lui Donald Trump și refuzul de a accepta implicarea României în operațiunea militară a SUA.
George Simion a explicat, în plenul reunit al Parlamentului, că AUR nu poate vota un document al cărui conținut nu este cunoscut - deoarece nu a putut fi citit decât de 64 de parlamentari cu certificate ORNISS, restul exprimându-și votul „în orb”. Acesta a mai spus că nu li se poate garanta cetățenilor români că nu există riscuri de securitate prin această implicare în conflictul cu Iranul. Liderul AUR a spus că nu există garanția că bazele militare ale României sunt apărate, iar acest vot este „o decizie luată pe genunchi”, periculoasă pentru România. Și parlamentarii SOS România și POT s-au opus deciziei CSAT.
În final, votul din Parlament - cu 272 de voturi pentru și doar 18 împotrivă - a validat decizia CSAT, iar România devine hub logistic în această operațiune împotriva Iranului.
Americanii trebuie să stea cu ochii pe kerosen
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a mai fost folosită și în 2025 de către forțele aeriene, în contextul conflictului de atunci dintre Israel și Iran. Alimentarea avioanelor pe baza de la Kogălniceanu este esențială pentru operațiunile militare actuale, dar recent au existat și două incidente legate de capacitatea acestei baze militare de a asigura kerosenul necesar pentru avioane.
Mai exact, în noiembrie 2021, DIICOT a efectuat percheziţii într-o cauză vizând destructurarea unei grupări care fura motorină din Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, din generatoarele care deservesc anumite zone din cadrul unităţii militare, cu un prejudiciu reclamat de Guvernul federal al SUA de două milioane de dolari, iar în 2022, șapte militari de la Baza Kogălniceanu şi un civil au fost arestați de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, pentru că au furat 7 tone de kerosen şi motorină.