Lucrările la autostrada Sibiu-Piteşti au fost întârziate de lipsa unei decizii finale în legătură cu stabilirea traseului. Peste 8.000 de sindicalişti de la Dacia au ieşit ieri să ceară autostradă.
Mai multe proiecte din ultimii ani s-au numit Master Plan pentru Transporturi, dar niciunul nu au fost atât de amplu precum cel de anul trecut. Tot ce se făcuse din 2007 încoace s-a modificat la fiecare schimbare de Guvern, însă acesta se dorea un Master Plan „bătut în cuie”.
Mai mult, proiectele anterioare au fost discutate doar la nivel național, în timp ce acesta a fost conceput pentru accesare de fonduri europene. A fost aprobat la nivel de minister, a fost discutat în Parlament, ministrul Ioan Rus a fost cu el la Bruxelles, apoi l-a plimbat și succesorul său, Iulian Matache. Rezultatul: în momentul de față nu se mai discută nimic de el nici la nivel de minister.
Autostrada cu 5 + 2 variante
În lipsa unei strategii, este haos atât pe teren, cât și în birouri. Muncitorii de la Dacia Mioveni au protestat ieri, pentru a doua oară, după o primă ieşire în stradă în vara anului trecut, pentru urgentarea construcţiei autostrăzii Piteşti-Sibiu.
“Primii kilometri se vor putea construi în 2020, dacă se va alege până la sfârşitul acestei luni una dintre cele şapte variante de traseu propuse de experţi. După stabilirea traseului, vor putea începe lucrările la studiul geotehnic, apoi se va trece la faza de execuţie, dacă nu va întârzia prea mult atribuirea lucrării”, explică Nicolae Boţu, profesor universitar la Facultatea de Construcţii de la Iaşi şi coordonator al lucrărilor pentru studiul geotehnic la autostrada Piteşti-Sibiu.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a transmis ieri un comunicat prin care anunţă oficial că studiul de fezabilitate pentru construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti se va finaliza până pe 15 decembrie.
„Încă nu s-a decis traseul. La cele cinci variante iniţiale s-au adăugat încă două. S-a constatat că sunt anumite zone unde ar putea fi mai uşor de construit dacă se ocolesc porţiunile stabilite iniţial. Este vorba despre Valea Oltului, unde s-ar putea să fie mai uşor de construit dacă mergem prin nord, chiar dacă este o zonă de munte, cu viaducte şi tuneluri. Poate mai costisitoare în prima fază, dar preţul pe totalul lucrărilor ar putea fi mai avantajos. Acum aşteptăm să se aprobe la Bucureşti varianta finală a traseului, cu toate calculele şi indicii analizaţi, astfel încât să ne putem apuca de studiul geotehnic. Avem utilajele pregătite şi oamenii”, mai spune Boţu.
Licitat, săpat, blocat
Un alt exemplu este cel al autostrăzii Târgu Neamţ-Iaşi, una dintre cele două lucrări aprobate pentru 2014-2020, alături de Sibiu-Piteşti. Aici s-a anulat o licitaţie, în condițiile în care câștigătorii se și apucaseră de treabă. Până la finalul anului, sunt mari șanse să nu se mai întâmple nimic pe acest tronson.
Cât timp nu schimbăm sistemul pentru alocarea lucrărilor şi legea achiziţiilor publice, nu vom avea rezultate. Nu degeaba nu suntem în stare să facem o lucrare de bună calitate de 26 de ani.
Nicolae Boţu
S-a propus înființarea „Tribunalului șoselelor”
Constructorii spun că toate legile care le reglementează activitatea sunt proaste pentru că sunt făcute de economişti şi de jurişti, nu de experţi în domeniul tehnic. Noua lege a achiziţiilor publice ar putea genera mult mai multe procese în instanţă decât cea actuală, pentru că se va trece de la un singur criteriu de selecţie - preţul cel mai mic - la o multitudine de criterii, toate discutabile.
S-a propus înfiinţarea unor tribunale speciale, care să rezolve mai repede procesele cu CNADNR, din cauza cărora România a pierdut sute de milioane de euro. Constructorii propun şi înfiinţarea unei agenţii de reglementare legislativă la nivel naţional, care să analizeze fiecare caz de blocaj, apoi să poată face o reglementare la nivel naţional.