Actul normativ, adoptat, în urmă cu două nopți, de Guvernul condus de Ludovic Orban, cu doar câteva ore înainte să fie demis, referitor la modificarea legii privind organizarea alegerilor parlamentare, pentru a reglementa modul în care se pot face alegeri anticipate, încalcă rezultatele referendumului național inițiat de Traian Băsescu în 2009. Concret, atunci a fost validată voința populară de reducere a numărului parlamentarilor la 300 de aleși, de reducere a Camerelor Parlamentului de la două la una. Orice modificare a legislației referitoare la alegerile parlamentare, care nu ține cont de rezultatul referendumului național, nu poate intra în vigoare.
Astfel, proiectul de Ordonanță de Urgență, inițiat de ministrul de Interne, Marcel Vela, cu privire la modificarea legislației care vizează alegerile pentru Parlamentul României, introduce votul timp de trei zile în străinătate, pentru Legislativul din România, posibilitatea, pe teritoriul național, a exercitării votului în orice circumscripție electorală, pe liste suplimentare, indiferent dacă cel care votează locuiește sau nu pe raza acelei circumscripții, precum și votul într-o anumită circumscripție, pe lista electorală permanentă, cu viza de flotant obținută cu 30 de zile înainte de scrutin. În acest sens, modificările se produc asupra unei legi organice amendate, în anul 2009, printr-un referendum național convocat de fostul președinte al României, Traian Băsescu, referendum validat de CCR și care vizează trecerea la un Parlament unicameral și la un număr maxim de 300 de parlamentari. Aceste prevederi ale referendumului nu fac obiectul modificărilor operate, în urmă cu două nopți, de guvernul demis Orban, astfel încât, conform specialiștilor în drept constituțional, Ordonanța de Urgență în discuție este lovită de nulitate.
Ori Parlament unicameral, ori rămâne ca până acum
Concret, printr-o decizie din anul 2012, Curtea Constituțională a arătat că voința poporului nu poate fi nesocotită, indirefent de tipul referendumului care contabilizează această voință. Mai exact, chiar dacă este un referendum consultativ, există obligația ca, în cazul în care se modifică legislația asupra căreia s-a exprimat poporul prin acest referendum, aceste modificări trebuie să pună în aplicare, automat, rezultatul referendumului. În cazul legii electorale, CCR spunea că oricare altă soluție legislativă care nu ține cont de ce a decis poporul este neconstituțională, iar legea trebuie neapărat să fie modificată în acest sens.
Mai mult, actul normativ adoptat, în ultima ședință, de către Cabinetul Orban, ar avea și alte probleme de constituționalitate, în special pentru faptul că, pe rolul Parlamentului, există deja un proiect de lege care vizează legislația electorală. De asemenea, se pune în discuție caracterul urgenței emiterii unui astfel de act normativ, în luna februarie, în condițiile în care alegerile parlamentare, la termen, urmează să aibă loc în luna noiembrie.
Totodată, deși, în momentul publicării ei în Monitorul Oficial, OUG intră în vigoare, este nevoie ca Parlamentul să adopte o lege de aprobare sau de respingere a actului normativ în cauză, lege care trebuie să fie trimisă la promulgare, procedură care implică și o eventuală sesizare la Curtea Constituțională. Ordonanța de Urgență în sine, care, în fapt, mai stabilește că Guvernul va anunța, cu 50 de zile înainte, data alegerilor parlamentare, prin HG pe care îl publică în Monitorul Oficial, poate fi, de asemenea, atacată cu excepție de neconstituționalitate, de către Avocatul Poporului.
Modificarea legislației care vizează alegerile Legislative trebuie să includă rezultatele referendumului din 2009. În cazul în care aceste modificări nu se referă și la reducerea numărului de parlamentari la 300 sau la un Parlament cu o singură Cameră, legea sau Ordonanța pică la CCR