Omenirea a atins cel mai mare nivel al insecurității alimentare acute și al malnutriției documentat de către Global Network Against Food Crises de la prima ediție a raportului pe care îl întocmește, din 2017, arată un comunicat al asociației remis MEDIAFAX.
O alianță internațională formată din agenții ONU, organizații guvernamentale și neguvernamentale, având drept scop eliminarea principalelor cauze ale foametei extreme, a publicat o nouă ediție a Raportului global anual privind crizele alimentare.
Raportul indică faptul că, la finele anului 2019, 135 de milioane de persoane din 55 de țări și teritorii s-au confruntat cu insecuritate alimentară acută.
De asemenea, în cele 55 de țări afectate de crize alimentare incluse în raport, 75 de milioane de copii erau subdezvoltați și 17 milioane erau subponderali în 2019.
Mai mult, în 2019, 183 de milioane de persoane au fost încadrate la un pas de foamete acută și cu riscul de a ajunge într-o situație de criză sau într-o stare mai gravă în cazul confruntării cu un șoc sau un factor de stres, precum pandemia de COVID-19.
Mai bine de jumătate (73 de milioane) dintre cele 135 de milioane de persoane vizate de raport trăiesc în Africa, 43 de milioane trăiesc în Orientul Mijlociu și Asia, iar 18,5 milioane provin din America Latină și Caraibe.
Principalii factori determinanți ai tendințelor analizate în raport au fost: conflictele (factorul cheie ce a condus la insecuritate alimentară acută în cazul a 77 de milioane de persoane), vremea extremă (34 de milioane de persoane) și turbulențe economice (24 de milioane).
Insecuritatea alimentară acută apare în situația în care imposibilitatea unei persoane de a consuma hrană adecvată îi pune în pericol iminent viața sau mijloacele de subzistență. Foametea cronică apare când o persoană nu are posibilitatea să consume un timp îndelungat suficientă hrană pentru a menține un stil de viață normal și activ.
Datele și analizele prezentate în Raport sunt anterioare pandemiei, dar relevă o imagine privind nesiguranța alimentară și malnutriția, chiar înainte de răspândirea bolii a început să afecteze sistemele alimentare.
Situația din 2020 ar putea continua să se agraveze din cauza impactului COVID-19, deși amploarea precisă a deteriorării nu este încă cunoscută, arată autorii raportului.
Declinul activității economice, combinat cu restricțiile comerciale, este probabil să diminueze bugetele naționale, să reducă veniturile gospodăriilor și pot duce la creșteri ale prețurilor la produsele alimentare. Lanțurile alimentare sunt expuse riscului de perturbare. Mai ales în țările lipsite de resurse și în cele vulnerabile, acest lucru ar putea avea efecte grave asupra securității alimentare.
Majoritatea țărilor la care se face referire în Raportul global nu dispun de mijloacele de salvare a vieților pe scară largă ca răspuns la pandemie.
Cei care oferă asistență - fie actori locali, naționali, regionali sau internaționali - se pot confrunta cu provocări în susținerea celor mai vulnerabile zone ale societății - în special persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă și copiii.