Pandemia a dat naştere la tot soiul de teorii ale conspiraţiei, care fac victime inclusiv printre persoanele de bună credinţă. Scenarii, dezvăluiri ale vinovaţilor care trag sforile... Toate neagă evidenţa, rolul hazardului şi resping argumentele solide în baza unor studii dubioase şi a declaraţiilor unor aşa-zise somităţi. Cei expuşi la un altfel de discurs au totuşi la îndemână câteva instrumente pentru a nu cădea în capcană, arată specialiştii în demontarea fake news-urilor.
„Vor să ne pună botniţă”, „Mega-tun al companiilor farma”, „Cipuri 5G” – toate acestea denunţă o pretinsă maşinaţiune secretă, care e cauza tuturor necazurilor aferente crizei sanitare. Deşi simpliste, discursurile conving şi adună rapid adepţi, gata să dea mesajul eronat mai departe.
Aceleaşi întrebări
Scenariile se învârt obsesiv în jurul aceloraşi întrebări: cine e păpuşarul? Cine trage foloasele? Care e adevăratul scop? Vinovaţii din umbră fac parte din societăţi secrete, din noua ordine mondială, sunt inamicii politici, vor să câştige tone de bani şi să îngenuncheze omenirea.
De criza sanitară sunt culpabili şi cei din fruntea guvernelor – complotiştii subestimând efectele neprevăzutului, birocraţiei şi funcţionării adesea deficitare a diverselor instituţii. Şi mijloacele de informare în masă sunt vinovate: sunt „vândute”, „prostesc poporul”.
Emoţia bate raţiunea
Teoriile de genul ăsta pot fi foarte convingătoare şi pot seduce un public larg, din categorii socioprofesionale diverse. Demontarea scenariilor necesită informare corectă şi permanentă, spirit critic şi, desigur, bun simţ.
Un articol sau un documentar aparent profesionist, difuzat pe diverse canale, e adesea înşelător – fiindcă apelează nu la raţiune, ci la emoţii. Emoţiile se acumulează şi ca urmare a multiplelor referinţe către mărturii, studii şi cercetări, pe care rareori se oboseşte cineva să le verifice.
Adevăr şi minciună
La fiecare enunţ, publicul ar trebui să-şi pună câteva întrebări: care e sursa? E o persoană, o publicaţie sau un website fiabil? Există mai multe surse care spun acelaşi lucru? Faptele au fost dovedite? Care e contextul? Sunt lucruri care pot fi verificate rapid pe internet, pentru a ajunge la sursa primară şi a vedea dacă este solidă sau nu.
Mesajul cu conţinut subversiv poate să conţină şi informaţii adevărate, împănate însă cu date eronate şi cu zvonuri, ceea ce îl face şi mai periculos.
Argumente false
Celor care-şi exprimă scepticismul vizavi de conspiraţia pusă pe tapet li se închide gura cu argumente pretins ştiinţifice. Studiile citate de complotişti sunt de obicei preprint-uri, disponibile pe internet. Acestea sunt cercetări preliminare, publice, de calitate variabilă, care aşteaptă validare din partea comunităţii ştiinţifice. O astfel de cercetare preliminară, publicată în ianuarie anul trecut, apropia SARS-CoV-2 de virusul HIV. Studiul a fost retras, dar a continuat să alimenteze zvonurile.
Experţi fără competenţe
În ceea ce priveşte afirmaţiile care alimentează conspiraţia, se întâmplă adesea ca ele să provină de la diverse somităţi, ceea ce le dă greutate – chiar dacă teoriile respective sunt respinse de comunitatea ştiinţifică din care face parte persoana respectivă. Se mai întâmplă şi ca cercetători sau medici să fie prezentaţi pe post de experţi, fără ca ei să aibă competenţe în domeniu.
Complotiştii citează adesea studii serioase şi validate, deformându-le însă concluziile. La modul general, discursul complotiştilor excelează în a oferi răspunsuri schematice unor situaţii complexe sau nemaiîntâlnite.