Jurnalul.ro Sport Paradoxul Rapid: Au adus toți jucătorii pe care i-au dorit, au adus și antrenorul cerut de fani, însă nu s-a schimbat mare lucru. Dacă nici cu Șumudică...

Paradoxul Rapid: Au adus toți jucătorii pe care i-au dorit, au adus și antrenorul cerut de fani, însă nu s-a schimbat mare lucru. Dacă nici cu Șumudică...

de Adi Munteanu    |   

Suporterii și conducerea clubului au avut așteptări ridicate odată cu numirea lui Marius Șumudică pe banca Rapidului. Chiar și tehnicianul declara că și-a împlinit un vis și promitea că Rapidul va redeveni Rapidul visat de suporteri. Echipa avea nevoie de un șoc, de cineva care să ofere stabilitate. După Adi Mutu, Cristiano Bergodi și Neil Lennon, la Rapid venea, în sfârșit, un rapidist pursânge, au transferat toți jucătorii pe care i-au dorit. Ultimul lucru de bifat în lista lui Dan Șucu: rezultatele. Care rezultate...

„Bă!, dă-o naibii! Dacă nici cu Șumudică nu jucăm nimic... Ce naiba e greșit?”, se întreabă suporterii. Totuși, ceva-ceva a reușit să schimbe Șumi de la venirea în Giulești. Echipa n-a mai fost dominată pe teren propriu. Însă doar la posesia mingii, o posesie pasivă, nepericuloasă. În rest, U Cluj a fost net superioară. Mai mult, Ioan Sabău i-a predat o lecție de fotbal lui Șumi, arătând că nu întâmplător este lider în Liga 1 și că a învins în acest sezon și CFR-ul lui Dan Petrescu, și pe Sepsi, și revelația Dinamo.

Șumi nu vrea să spună, dar zice

Una dintre primele schimbări evidente aduse de Șumudică a fost la nivelul mentalității echipei. De la primul său meci, s-a văzut o echipă mai motivată și dornică să joace un fotbal agresiv, cu presing avansat și o tranziție rapidă între fazele de apărare și atac. A insistat asupra disciplinei tactice și a încercat să implementeze un stil de joc bazat pe posesie și atacuri rapide pe flancuri, similar cu filosofia sa anterioară la echipele cu care a avut succes.

Rapid a devenit ceva mai compactă defensiv, dar și mai periculoasă în atac. Mijlocașii au început să fie mai implicați în fazele de construcție, în special Petrila, iar jocul pe benzi, o marcă înregistrată a lui Șumudică, a devenit mai evident, cu fundașii laterali participând mai mult la acțiunile ofensive. Totuși elanul forțat de Șumi nu este o obișnuință pentru unii jucători. De exemplu Braun, o vreme căpitanul echipei în lipsa lui Săpunaru, a gafat la foc automat. Fie a uitat să revină în apărare, fie a comis faultul în careu în urma căruia U Cluj a făcut 2-0. De altfel și la golul de 1-0 al clujenilor tot Braun a fost vinovat, lăsându-l pe Pereira să zburde nestingherit în zona lui. Nici Cristi Manea nu a excelat, parcă tributar stilului de la CFR Cluj, unde-l avea coleg de bandă pe Ciprian Deac.

Șumudică a căutat niște concluzii, însă deși a promis că nu va da „niciodată” vina pe antrenorii dinaintea lui, nu s-a putut abține, și folosind propriul clișeu „nu zic nimic, dar vreau să spun că...”, acuză slaba pregătire fizică a lui Neil Lennon. „Nu e posibil ca toți jucătorii să nu mai poată alerga din minutul 60”. 

Răbdarea galeriei

Aducerea lui Șumudică a fost „Pohta ce-a pohtit” majoritatea suporterilor. În cele din urmă, Dan Șucu le-a făcut pe plac fanilor și a numit antrenorul cerut de galerie. Începutul mandatului lui Șumi în Giulești este însă unul palid spre dezamăgitor pe alocuri. Galeria l-a așteptat ca pe un Mesia de Giulești, marele salvator, invocând că doar un antrenor cu spirit rapidist poate face treabă la echipă. Doar că oscilările de formă au rămas o problemă, iar lipsa de constanță în joc a arătat că, deși Șumudică a adus o schimbare de mentalitate și tactică, mai există aspecte de îmbunătățit pentru a transforma Rapidul într-o forță statornică. Numai că asta cere răbdare, multă răbdare, mai ales din partea galeriei. Deocamdată fanii, care i-au oferit susținere necondiționată, sunt calmi. Singura formă de protest a fost că o mare parte din public a părăsit stadionul din minutul 80. Nu s-au manifestat ostil nici la adresa lui Șumudică, nici la adresa lui Dan Șucu. Așteaptă deznodământul următoarelor trei partide în Liga 1, cu Slobozia, Oțelul și FC Botoșani, pe care le consideră meciuri „de pregătire și verificare” pentru duelurile cu Farul, FCSB și meciurile din Cupa României. „FCSB nu ne-a mai bătut de 2 ani, 6 meciuri. Nu trebuie să întrerupem șirul ăsta. Însă până acum Șumudică nu a schimbat mare lucru”, spun fanii.

Așteptări mari de la Boupenda și N’Jie

„Avem nevoie de Boupenda și N’Jie, echipa va arăta altfel cu ei”, spune Șumi. Însă Boupenda a prins în ultimele 7 luni doar 42 de minute în 23 de meciuri în care a fost mai mult rezervă. În ceea ce-l privește pe Clinton N’Jie, atacant, acesta pare într-o formă ceva mai bună. Ultimul lui meci oficial a fost la sfârșitul lunii mai, însă ultimul lui gol datează din decembrie 2023. Mai mult, aceștia mai au de așteptat până vor intra în primul „11” al Rapidului. Pe de-o parte este acomodarea cu echipa, pe de altă parte este primirea dreptului de muncă în România, amândoi fiind extracomunitari, Boupenda este din Gabon, iar N’Jie este din Camerun.

Nu putem fizic, pierdem dueluri multe. Am întâlnit o echipă bună, ne-au pasat, mijlocul nu l-au schimbat niciodată. Noi am avut posesia peste 50%, cred că e prima dată când Rapidul domină așa. Nu știm să atacăm pozițional, i-am plimbat ca la handbal și degeaba. Nu găsim soluții pe atacul pozițional. În momentul de față pierdem toate duelurile 1 la 1. Trebuie să lucrăm, nici nu pot să-i încarc foarte mult pe jucători, sunt mai multe de discutat.

Marius Șumudică

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri