Anul trecut, una dintre aceste afaceri a apărut într-un nou dosar de corupţie al Elenei Udrea, respectiv în afacerea mitei pe care aceasta ar fi primit-o, prin intermediul companiei-paravan controlate prin intermediul lui Tudor Liberiu Breazu, constând în Vila Săbărel, din staţiunea Eforie Sud, judeţul Constanţa. La jumătatea anului trecut, această firmă, SC Romlit Spectrum SRL, a primit, oficial, obiectul de activitate „achiziţii imobiliare pe bază de comision sau de contract”. Şi nu este singura mişcare interesantă pe care a făcut-o omul Elenei Udrea în ceea ce priveşte afacerile pe care le controlează. „Jurnalul Naţional” a descoperit că o altă companie, controlată în acelaşi mod a fost cedată de Breazu unei tinere din Odorheiu Secuiesc, aceeaşi tânără care, în anul 2013, a preluat de la politicienii UDMR Tamas Sandor şi Antal Arpad Andras reţeaua de posturi de radio locale Friss FM. Tamas Sandor ocupă în prezent funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, este catalogat drept un adept al mişcării extremiste care proclamă autonomia Ţinutului Secuiesc şi s-a făcut remarcat prin decizia pe care a luat-o în privinţa arborării aşa-zisului drapel al Ţinutului Secuiesc pe instituţiile publice din judeţ. Al doilea fost proprietar al reţelei de radioruri, Antal Arpad Andras, este primarul oraşului Sfântu Gheorghe.
Tudor Liberiu Breazu, zis „Cici”, personajul prin inter-mediul căreia Elena Udrea ţinea legătura cu postu-rile de televiziune şi cu persoane influente din aşa cum reiese din documentele procurorilor, a deţinut, de-a lungul timpului, foarte multe com-panii. Printre acestea se numără şi deja celebra SC Romlit Spectrum SRL, pe care Breazu a preluat-o, pentru Elena Udrea, de la mai multe avocate citate, la rândul lor, în Dosarul „Gala Bute”, firmă implicată în ultimul dosar referitor la Vila Săbărel, de pe litoral. La jumătatea anului trecut, Tudor Liberiu Breazu, în calitate de asociat unic, a hotărât să schimbe domeniul de activitate şi principala activitate a SC Romlit Spectrum SRL în „Agenţii imobiliare”, respectiv „activităţi imobiliare pe bază de comision sau de contract”. Asta, după ce a renunţat la activitatea iniţială, aceea de „editare a cărţilor”. Sediul companiei se află, în prezent, potrivit ultimelor notificări de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la adresa din Strada Valului nr. 26, din Sectorul 1, adică în vila închiriată de Elena Udrea pentru a-şi înfiinţa societatea SC Agro Green Nana SRL, cea care lucrează în arendă pământurile Ioanei Băsescu de la Nana. La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, DNA a deschis un nou dosar pe numele Elenei Udrea, pentru luare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. Unul dintre capetele de acuzare din acest nou dosar se refereau la faptul că protejata lui Băsescu a cerut, pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, vânzarea Vilei Săbărel, în suprafaţă de 720 metri pătraţi, din Eforie Sud, cu 56.425 de euro, către Romlit Spectrum SRL. Vânzarea vilei s-a făcut, potrivit procurorilor, prin nego-ciere directă, Udrea cerând să fie scăzute din preţ aşa-ziele investiţii făcute de societatea lui Breazu, în cuantum de 7.284 de euro, care nu au fost realizate în realitate. Pentru că firma nu avea nici măcar banii necesari cumpărării vilei, Udrea a creditat societatea Romlit Spec-trum, prin intermediul unei rude, fără să declare oficial acest lucru.
Paravanele paravanului
Mai mult, vânzătorul vilei, admi-nistratorul SC Carmen Silva 2000 SA, a fost constrâns de Udrea, prin intermediul lui Breazu, să încheie un act adiţional la contractul de vânzare-cumărare, cu încălcarea unei hotărâri AGA şi a condiţiilor stabilite prin mandatul emis de Ministerul Dezoltării Regionale, deşi nu se efectuase încă plata, prin care a confirmat transmiterea în patrimoniul Romlit Spectrum SRL a dreptului de proprietate. Udrea şi-a exercitat influenţa asupra primarului din Eforie Sud pentru a obţine cumpărarea de către aceeaşi firmă a lui Breazu a terenului de 386 de metri pătraţi, aferent vilei, prin negociere directă, la jumătate din preţul pieţei. Vila Săbărel a fost renovată pe şpagă (520.000 de lei), constând în materiale de construcţii de la o firmă ce derula contracte cu Compania Naţională de Investiţii. Şpaga reprezenta garanţia pentru firma plătitoare că va primi finanţare pentru contrac-tele aflate în execuţie. SC Romlit Spectrum SRL, firma care a preluat Vila Săbărel, a luat fiinţă în anul 2005, fiind fondată de către două avocate din Baroul Bucureşti. Este vorba despre Mari-oara Racz şi Gabriela Sucioaia. Actele de înființare a societăţii au fost redac-tate şi întocmite de o altă avocată, Laura Elena Vrabie. Numele Gabrielei Sucioaia şi al Laurei Elena Vrabie fac legătura cu Elena Udrea şi cu dosarul „Gala Bute”, în care atât fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, cât şi Tudor Liberiu Breazu au calitatea de inculpaţi. În 2006, fondatoarele firmei au vândut socie-tatea unei alte persoane, Nina Andrei, care, tot în 2006, a vândut-o Cris-tinei Podaru şi care, la rândul ei, tot în 2006, i-a vândut-o lui Breazu. Legături cu un proprietar de radiouri în „Ţinutul Secuiesc” Aceasta nu este singura mişcare nouă pe care Tudor Breazu a efectuat-o în ceea ce priveşte afacerile sale. Printre afacerile pe care acesta le-a deţinut a fost şi societatea SC Laborator Propriu SRL, o companie cu sediul în Bucureşti, pe care a împărţit-o cu un anume Stelian Cozma. În iunie 2013, omul Elenei Udrea mai deţinea doar 5 procente din capitalul social al acestei firme. Ulte-rior, Breazu decide să cedeze acţiunile şi să părăsească afacerea, într-un mod cât se poate de interesant. Potrivit unei noti-ficări a Registrului Comerţului, Tudor Liberiu Breazu şi Stelian Cozma au decis să schimbe dome-niul şi activitatea principală a acestei firme în „intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie”, iar Breazu cedează cele 9 părţi sociale deţi-nute, astfel: o parte către parte-nerul său Stelian Cozma, iar 8 părţi sociale ajung în proprietatea unei anume Judit Agota Petroczki, născută în 29 decembrie 1986, domiciliată în Municipiul Odor-heiu Secuiesc, judeţul Covasa. În urma acestei tranzacţii, Stelian Cozma rămâne cu 60% din acţiuni, iar noul asociat primeşte 40% din beneficiile şi pierderile companiei. Judit Agota Petroczki a fost implicată, în 2013, într-un scandal sancţionat de Consiliul Naţional al Audiovizualului, după ce reţeaua de posturi locale de radio FRISS FM, care operează în judeţul Covasna, şi-a schimbat struc-tura acţionariatului, fără să notifice acest lucru CNA-ului. Tânăra apare ca asociat unic al SC Agotika Invest SRL, fosta companie SC Antal & Tamas SRL, care a fost deţinută, până atunci, de către Tamas Sandor, actualul preşedinte al Consiliului Jude-țean Covasna, şi de către primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras. În 20 septembrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovi-zualului a sancţionat operatorul rețelei de radio cu somaţie publică, după ce Antal şi Tamas au vândut compania lui Judit Agota Petroczki, fără să anunţe acest lucru. Mai mult, odată preluată, compania şi-a schim-bat numele din SC Antal & Tamas în SC Agotika Invest SRL, tot fără să notifice acest lucru la CNA. Agotika Invest SRL deţine toate licenţele audo-vizuale ale reţelei de radio Friss FM, care emite în Covasna, judeţul Covasna (licenţă din 1998), Târgu Secuiesc (licenţă din 2011), Întorsura Buzăului (licenţă din 2006), Sfântu Gheorghe (licență din 2006) şi Baraolt (licenţă din 2006).
Liderii UDMR Tamas Sandor și Antal Arpad Andras și-au vândut firma deținătoare a posturilor de radio Friss FM unei tinere din Odorheiu Secuiesc – ceea ce a atras o sancțiune din partea CNA, care nu fusese înștiințată de tranzacție. Aceleiași tinere,Tudor Breazu i-a cedat, tot în 2013, părți sociale deținute în firma SC Laborator Propriu SRL.
Primarul Antal Arpad Andras și scandalul penal de 12 milioane de euro
Unul dintre cei doi foşti proprietari ai reţelei de radio local Friss FM, care i-a vândut compania celei care a preluat de la Tudor Breazu părţile sociale din SC Laborator Propriu SRL, Antal Arpad Andras, este cercetat sub control judiciar de către procurorii DNA pentru utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, dacă fapta este săvârşită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Conform documentelor de la dosar, la data de 26 octombrie 2009, printr-o hotărâre, Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe a aprobat contractarea unei finanțări rambursabile externe în valoare de 12.000.000 euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, stabilind ca rambursarea creditului să se efectueze în 10 ani cu o perioadă de grație de 3 ani şi o perioadă de 7 ani rambursare principală de la unitatea creditoare. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, Consiliul Local a stabilit că suma contractată va fi utilizată în scop de investiții, pentru modernizarea oraşului, respectiv modernizarea unor străzi, trotuare, reabilitarea iluminatului public, amenajarea unor piste de biciclişti, amenajare parcări. Ulterior, la data de 3 noiembrie 2010, între Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe şi BERD a fost încheiat un contract de credit pentru acordarea unui împrumut care nu va depăşi suma de 12.000.000 euro, în legătură cu proiectul „Reabilitarea străzilor şi iluminatului public din oraşul Sfântu Gheorghe”. Anterior acestei d a t e , p r i m a r u l Antal Arpad Andras a depus diligențe în vederea încheierii unui contract de consultanță cu SC Tractebel Engineering SA, având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță în vederea întocmirii documentației necesare atribuirii unui contract pentru întreținerea infrastructurii urbane. Societatea respectivă a întocmit şi caietul de sarcini, în care a inserat anumite condiții care au înlesnit câştigarea licitației de către o asociere de trei firme. „În acest context, pentru a favoriza societățile comerciale care au fost desemnate să execute lucrările şi în conivență cu societatea de consultanță Tractebel Engineering SA, inculpatul Antal Arpad Andras a schimbat destinația sumei de 4.248.728,15 euro pentru a fi utilizată în alte scopuri decât cele pentru care s-a contractat creditul, provocând de asemenea şi un prejudiciu bugetului local de 549.312,14 euro fără TVA. Acest lucru a fost posibil ca urmare a unei decizii unilaterale a primarului, care nu a fost adusă la cunoştința Consiliului Local şi nici Ministerului Finanțelor Publice, prin care a fost diminuat numărul obiectivelor de investiții pentru care Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe a aprobat contractarea împrumutului rambursabil. Ca urmare a aceleiaşi decizii nelegale a inculpatului Antal Arpad Andras, în contractul încheiat cu asocierea câştigătoare a licitației s-a prevăzut suma de 3.647.657,16 euro reprezentând servicii de întreținere, suma de 341.967,88 euro fără TVA a fost alocată unor servicii de proiectare iar suma de 250.000 euro a fost indisponibilizată la dispoziția executantului pentru eventualele litigii/ arbitraje şi lucrări de urgență”, se arată în ordonanţa procurorilor. Potrivit Legii 273/ 2006, cheltuielile cu serviciile de întreținere şi de proiectare nu pot face obiectul investițiilor publice de interes local finanțate din fonduri rambursabile, iar litigiile se suportă din fondurile proprii ale executantului, în timp ce lucrările de urgență se suportă din fondul de rezervă al bugetului local. Toate aceste destinații nu au fost aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Sf. Gheorghe, respectiv nu au fost prezentate spre autorizare Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, în caietul de sarcini întocmit de către consultantul SC Tractebel Engineering SA, printre altele, i s-a impus primăriei obligația de a acorda, asocierii respective, un avans în sumă de 1.709.839,35 euro.
Pe 18 februarie, DNA a mai pus sub acuzare, odată cu primarul din Sfântu Gheorghe, şi SC Tractebel Engineering SA, pentru complicitate la infracțiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice.
Tamas Sandor şi provocarea cu steagul Ţinutului Secuiesc
Al doilea fost proprietar al rețelei de radiouri Friss FM, Tamas Sandor, preşedinte al Consiliului Județean Covasna din partea UDMR, a fost protagonistul unui scandal de proporții în noiembrie 2013, când a cerut tuturor primarilor din județ să abordeze pe instituțiile publice drapelul „Ţinutului Secuiesc”. Prefectul de atunci al județului Covasna, Codrin Munteanu, a acționat în judecată Consiliul Județean şi i-a obligat pe primari şi pe Tamas Sandor să respecte legea. Steagurile au fost coborâte de pe fațadele primăriilor, însă, la scurt timp, prefectul a fost schimbat din funcție. Lupta a continuat în instanță, unde Tamas Sandor a obținut dreptul de a instala în județ plăcuțe bilingve pentru toate instituțiile. Potrivit presei, Tamas Sandor este un apropiat al lui Toro Tibor, considerat ca fiind politicianul maghiar cu unul dintre cele mai extremiste discursuri când vine vorba de autonomie. Toro Tibor este preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania şi şeful fundației maghiare Jakabffy Elemér, cu sediul la Cluj -Napoca. Tamas Sandor este şi el vicepreşedinte al acestei fundații, care se ocupă cu diverse finanțări ale unor evenimente şi proiecte politice şi culturale ale comunității maghiare, unele finanțate din fonduri publice puse la dispoziție de Primăria Cluj-Napoca sau de Administrația Națională a Fondului Cultural.