Test important în această săptămână pentru Secția de Procurori de la CSM, în cazul unității de Parchet care a dat dovadă cel puțin de incompetență în identificarea monstrului Gheorghe Dincă și pentru salvarea vieții Alexandrei Măceșanu. Mâine, Secția urmează să decidă dacă aprobă sau respinge Raportul de control al Inspecției Judiciare cu privire la controlul tematic declanșat la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, imediat după ce cazul dispariției celor două tinere, despre care se suspicionează de către DIICOT că au fost ucise de Dincă, raport care conține concluzii devastatoare în legătură cu modul în care nu se lucrează aici, de cel puțin doi ani. Raportul arată cum procurorul-șef “maratonist” Cătălin Alexandru Zăvoianu, ca să nu se supere pe el subalternii, a derulat el însuși activități aferente funcției de execuție, în detrimentul exercitării funcției de conducere, ambele domenii dovedindu-se a fi catastrofale. Cele mai multe dosare înregistrate au rămas în nelucrare, iar, din cele lucrate, multe au fost închise, indiferent de natura infracțiunilor cu care Parchetul Caracal a fost sesizat. Ponderea dosarelor în care s-a renunțat la urmărirea penală o depășește pe cea în care au fost pronunțate soluții de clasare. Asta, în ciuda faptului că schema de personal la acest Parchet este, în acest moment, acoperită în proporție de 100 la sută. În tot acest timp, salariile procurorilor de genul Zăvoianu sau Popescu sunt unele de lux, pentru România și, mai ales, pentru zona în care activează aceste personaje.
Raportul Inspecției Judiciare se referă la un control tematic efectuat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, care vizează activitatea acestei unități din 1 ianuarie 2018 și până la 31 iulie 2019, imediat după izbucnirea în presă a scandalului “Caracal”. Conform sintezei acestui raport, controlul a vizat verificarea modului de înregistrare, repartizarea și prioritizarea soluțiilor în dosarele și lurările gesionate, verificarea modului de rezolvare de către procurori a dispozițiilor legale vizând verificarea competenței de efectuare sau de supraveghere a urmăririi penale și, respectiv, declinarea de competențe, precum și verificarea modului de respectare de către procurori a dispozițiilor legale în exercitarea atribuției de a conduce și de a supraveghea activitatea organelor de cercetare penală în soluționarea dosarelor penale înregistrate, dar și a oricăror situații vizând managementul cauzei și verificarea modului de respectare de către procurori a dispozițiilor legale în soluționarea dosarelor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, în perioada de referință.
Controlul efectiv a început în data de 5 august 2019, când în presă s-a devoalat, în toată “splendoarea”, modul de lucru al procurorilor în cazul “Alexandra”, și s-a încheiat în data de 9 august 2019. La întocmirea actului de control au fost avute în vedere verificările nemijlocite ale inspectorilor raportori, în cadrul verificărilor directe. Nefiind un control făcut din birou, de pe scaun, și nefiind luate “de bune” relațiile date de către partea cercetată.
Jumătate din dosarele instrumentate zace prin sertare
Una dintre problemele identificate de către acești inspectori raportori se referă la faptul că, în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal s-a înregistrat o fluctuație minimă în schema de personal, în ceea ce privește procurorii cu funcție de execuție. Nu fluctuația minimă este problema, ci faptul că, acolo, se regăsește o echipă “sudată”, care, așa cum se va vedea în continare, nu se ocupă de nimic concret. De asemenea, o fluctuație minimă a fost identificată și cu privire la personalul auxiliar de specialitate, în aceeași perioadă.
În acest sens, statistica activității unității de Parchet verificate a relevat că, în perioada de referință, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal existau 11.570 de cauze penale ce urmau a fi soluționate, din care 4.735 de dosare au intrat pe rolul acestui Parchet în cursul perioadei ianuarie 2018 – iulie 2019. Din acest total de cauze, au fost soluționare doar 4.528 de dosare, ceea ce reprezintă 39 la sută. Media cauzelor soluționate, în cursul anului 2018, a fost de 1.314 cauze de fiecare procuror, iar media cauzelor soluționate în anul 2019 a fost de 607 cauze de fiecare procuror. Raportul concluzionează, astfel, că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluționat aproximativ 50 la sută din totalul cauzelor repartizate, în condițiile în care schema de personal era ocupată, anul trecut, în proporție de 83 la sută.
Mai mult, media cauzelor rămase de soluționat în primul semestru al anului 2019, în sectorul supravegherii urmăririi penale, a fost de 824 de cauze de fiecare procuror, iar media cauzelor soluționate a fost de 243 de cauze de fiecare procuror. “Respectiv, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluționat sub 50 la sută din totalul cauzelor repartizate, în condițiile unei scheme de personal ocupate, din luna martie a anului 2019, în proporție de 100 la sută” se arată în Raportul Inspecției Judiciare.
Când nu apucau să claseze, renunțau la urmărirea penală
Șapte disfuncții majore se desprind din documentul care a ajuns pe masa Secției de Procurori de la CSM. Printre deficiențele identificate în urma controlului se află prelucrarea, în perioada verificată a unei cutume deficitare și neconforme a regulamentelor și ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cutume acceptate și de procurorul ierarhic superior cu privire la modalitatea de desfășurare a activității la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal. S-a constatat că nu există nicio evidență întocmită cu privire la diseminarea măsurilor infralegale care guvernează activitatea Ministerului Public. Apoi, s-a descoperit preluarea într-o pondere semnificativă, “cu justificarea unui climat amiabil în rândul colectivului” de către Cătălin Alexandru Zăvoianu, șeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, cel care fugea de jurnaliști, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, a activităților aferente funcției de execuție, cu consecința diminuării timpului necesar exercitării funcției de conducere, “cu efecte asupra calității actului de justiție înfăptuit de respectiva unitate de Parchet”.
De asemenea, inspectorii judiciari au constatat o lipsă de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale și în adoptarea unor soluții legale și temeinice în dosarele instrumentate, precum și lipsa de asumare a responsabilității în ceea ce privește emiterea de rechizitorii, “soluțiile de renunțare la urmărirea penală depășind, în anul 2018, numeric soluțiile de clasare”. S-a constatat, totodată, o lipsă de asumare a responsabilității de către procurorii de la Caracal în individualizarea legală și temeinică a măsurilor preventive cerute instanțelor de judecată. Practic, arată Raportul de control, conducerea Parchetului Caracal urmărea un singur indicator, respectiv cel cantitativ, în soluționarea cauzelor penale, cu ignorarea calității urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizați de Ministerul Public.
Soția judecătorului care a emis mandatele de percheziție, colegă de birou cu Popescu
Ancheta derulată și dosarul disciplinar au fost finalizate de către Inspecția Judiciară, iar situația catastrofală descoperită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a fost înaintat Secției pentru Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii. Secția se va reuni mâine, începând cu ora 10.00, însă Raportul Inspecției Judiciare, cu numărul 19-3667, a fost trecut abia la ultimul punct al ordinii de zi. Rămâne de văzut dacă procurorii din CSM vor face scut în jurul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, așa cum au mai făcut și cu alte ocazii, în special în legătură cu rapoartele de control ale Inspecției Judiciare ce conțineau concluzii la fel de dure cu privire la activitatea altor unități de Parchet, inclusiv Direcția Națională Anticorupție, sau dacă, având în vedere gravitatea situației și consecințele care au decurs în urma tragediei de la Caracal, vor da curs și vor demara judecarea disciplinară a vinovaților.
În 2019, conform evidenței nominale oficiale, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal activează șase procurori, norma fiind asigurată integral. Sub conducerea lui Cătălin Alexandru Zăvoianu, lucrează procurorii Diana Marin, Ionică Daniel Ciobanu, Mariana Mihaela Măceșeanu, Lucian Gabriel Trifu și suspendatul procuror cu haștag, Cristian Ovidiu Popescu. Dintre aceștia, în baza de date a CSM, nu există nicio declarație de avere sau de interese depusă de Diana Marin și Lucian Gabrel Trifu. Există, însă, depuse declarații de avere de către procuroarea Mariana Mihaela Măceșeanu, din care aflăm, cu surprindere, că aceasta este soția lui Constantin Cristinel Măceșeanu, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Olt, cel care, în noaptea de 25 iulie 2019, a emis, la cererea procurorului Cristian Ovidiu Popescu, mandatele de percheziție a domiciliului lui Gheorghe Dincă. Aflăm, tot din declarația de avere a acesteia, faptul că salariul ei de procuror de Parchet de pe lângă Judecătorie a fost, în ultimul an fiscal, mai mare decât al soțului, care este judecător de tribunal. Astfel, salariul pe ultimele 12 luni al procuroarei Mariana Mihaela Măceșeanu a fost de 159.789 de lei, ceea ce, lunar, înseamnă 13.315,75 de lei. În timp ce soțul judecător a încasat, în aceeași perioadă, o leafă anuală de 124.878 de lei, adică 10.406.58 de lei lunar. Comparativ cu veniturile salariale încasate de procuroare în anul 2017, când erau de 4.794,6 lei lunar, se poate observa că acestea s-a triplat.
Nici suspendatul și cercetatul penal pentru abuz în serviciu Cristian Ovidiu Popescu nu stă mai rău la capitolul salarii încasate din funcția de procuror la Caracal. Acesta a realizat, în ultimul an fiscal, venituri salariale de 131.877 de lei, ceea ce înseamnă, lunar, o leafă de 10.989,75 de lei.
Am fi curioși să aflăm ce leafă încasează și Cătălin Alexandru Zăvoianu, șeful procurorilor de la Caracal, însă, din păcate, pe portalul CSM cea mai nouă declarație de avere depusă de acesta datează din anul 2017.
Și penal, și suspendat, procurorul cu haștag speră să fie “spălat” de Înalta Curte
Faptul că Mariana Mihaela Măceșeanu este colegă de birou cu Cristian Ovidiu Popescu reprezintă un alt element de importanță în econmia dezastrului din timpul anchetei derulate de prima echipă de anchetă din cazul Alexandrei Măceșanu. Așa cum rezulăt dintr-un alt raport al Inspecției Judiciare, prezentat, săptămâna trecută, de “Jurnalul”, Popescu i-a solicitat soțului colegei sale de serviciu, Constantin Cristinel Măceșeanu, emiterea unor mandate de percheziție pentru mai multe imobile ale familiei lui Gheorghe Dincă, fără să-i menționeze acestuia faptul că, la dosarul de urmărire penală, existau date și indicii temeinice din care rezulta, fără putință de tăgadă, faptul că viața și integritatea corporală a minorei erau puse într-un pericol iminent. Judecătorul habar nu avea despre ce este vorba și a emis doar ce i-a cerut procurorul, respectiv niște mandate de percheziție, menționând că ele sunt valabile cu respectarea prevederilor din Codul de procedură penală. Magistratul a devoalat, însă, faptul că Popescu nu avea nevoie de mandat ca să intre peste Dincă și să-i salveze viața Alexandrei, putând interveni oricând, legea absolvindu-l de răspunderea penală pentru o eventuală comitere a infracțiunii de violare de domiciliu.
Procurorul Popescu este, în prezent, cercetat penal și suspendat de către Secția de Procurori de la CSM. El a atacat în instanță hotărârea de suspendare, acțiunea primind termen, pentru data de 23 septembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluționat sub 50 la sută din totalul cauzelor repartizate, în condițiile unei scheme de personal ocupate, din luna martie a anului 2019, în proporție de 100 la sută
Cutuma lui Cătălin Alexandru Zăvoianu: Ca să fie un climat amiabil în rândul colectivului, a preluat el activitățile procurorilor de execuție. Raportul arată că această cutumă a avut “efecte asupra calității actului de justiție”