Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut Biroului Permanent al Senatului să-i pună la dispoziţie stenogramele audierilor făcute în cele două comisii senatoriale care s-au ocupat de cercetarea Revoluţiei din 1989, însă Biroul a decis că aceste documente, fiind clasificate, nu pot fi decât consultate de către procurori la Palatul Parlamentului.
”Biroul Permanent a luat act de scrisoarea domnului Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al Procurorului General al României, prin care se solicită ca, până la data de 21 martie a.c., Senatul României să transmită copii certificate ale stenogramelor audierilor din cele două comisii senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989”, a declarat vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru (PSD), la finele şedinţei de luni a Biroului Permanent.
Prin adresa lui Bogdan Licu, erau cerute stenogramele şi documentele ce au stat la baza elaborării rapoartelor a două comisii ce au funcţionat în Senat cu rolul de a elucida evenimentele din timpul Revoluţiei din 1989. Prima, în perioada 1990-1992, a fost condusă de către Sergiu Nicolaescu, iar a doua, în 1992-1996, a fost condusă, succesiv, de către Ticu Dumitrescu şi Valentin Gabrielescu.
Conducerea Senatului a decis că aceste documente, chiar şi în copii certificate, cum a cerut Parchetul General, nu pot fi trimise procurorilor deoarece sunt clasificate.
”Biroul permanent al Senatului României a mai înregistrat o asemenea solicitare în urmă cu câţiva ani şi răspunsul a fost acelaşi: documentele solicitate au un regim clasificat, încadrându-se în prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, şi nu pot fi înaintate Parchetului General”, a precizat Chelaru.
Pe de altă parte, procurorii vor putea să consulte documentele care-i interesează la sediul Senatului. ”Au fost invitaţi şi atunci şi sunt invitaţi şi acum reprezentanţii Parchetului General care solicită aceste probe şi care deţin autorizaţii de acces la informaţii clasificate să vină la Senatul României pentru a studia orice document din dosarele Revoluţiei din 1989”, a conchis vicepreşedintele Senatului.
Procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în februarie, dosarul privind Revoluţia din 1989, pentru reanalizarea decizia de clasare din septembrie 2015. Dosarul a fost trimis la instanţa supremă după ce au fost depuse mai multe contestaţii privind soluţia de clasare.
Acest dosar a primit o decizie de clasare pe data de 14 octombrie 2015, din lipsă de probe. Ulterior, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat decizia. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă . Fiecare dintre aceste autorităţi trebuie acum să răspundă celor două rânduri de sesizări, în condiţiile în care este vorba despre un singur dosar, aflat acum pe rolul ICCJ.
Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
Anchetatorii au arătat în rezoluţia de clasare că, în unele dintre cazurile avute în atenţie, persoanele vinovate de omor sau rănire prin împuşcare au fost judecate sau deja condamnate în alte dosare. De asemenea, în alte cazuri, decesul "a fost urmarea unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), a manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice".
Procurorii militari au mai susţinut în soluţia de clasare că starea de oboseală şi stresul au afectat aprecierea obiectivă a realităţii. În acest context, au fost situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare.
Peste 4.500 de dosare au fost deschise pentru faptele comise în decembrie 1989, dintre care au fost trimise în judecată112 dosare, cu 275 de inculpaţi, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.