Ei susțin că România poate produce, cu ajutorul acestor dispozitive, 240 de milioane de MWh de electricitate. Conform legii propuse, terenurile necesare explorării, construirii de facilități și de exploatare ar urma să facă obiectul unor licențe, acordate, fără licitație, de către Ministerul Energiei. Iar odată cu licențele, titularii – firme private – vor avea drept de acces și de servitute asupra clădirilor și terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului. Și nu numai. Ei pot cumpăra, închiria sau chiar expropria proprietățile private ale persoanelor fizice și juridice, putându-le ocupa chiar și fără plata prealabilă a unor indemnizații sau despăgubiri către proprietarii de drept. Aceștia din urmă ar urma să fie siliți să se conformeze în termen de zece zile de la primirea notificării. Legea nu a trecut de Senat, însă ea va fi analizată de Camera Deputaților, care este for decizional.
Perimetrul offshore este definit de acest proiect de lege ca fiind „aria, corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră (…), în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, construire, operare și exploatare comercială, inclusiv stocare, precum și suprafețele necesare transportului energiei electrice situate în afara acestei arii în offshore”.
Proiectul de lege reglementează procedura de atribuire a concesiunii pentru construirea și exploatarea parcului eolian offshore, definit, la rândul lui, ca „o zonă a perimetrului offshore care grupează mai multe turbine, ce transformă energia eoliană primară în electricitate”. Această concesiune ar urma să se acorde unui operator economic, în urma derulării unei proceduri de dialog competitiv.
Licențele
Ulterior încheierii acordului de concesiune, autoritatea contractantă acordă concesionarului o licență pentru explorarea perimetrului offshore, valabilă timp de doi ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani.
Licența de producere a energiei electrice ar urma să dea dreptul titularului de licență să exploateze energia eoliană primară și să producă energie electrică. Această licență se acordă după finalizarea lucrărilor de construire. Titularii licențelor pot transfera drepturile și obligațiile din licențe numai cu acordul autorității contractante, care, potrivit proiectului de lege, este Ministerul Energiei.
Mai departe, punerea în funcțiune a parcului eolian offshore va avea loc în cel mult 10 ani de la data acordării licenței, în caz contrar acordul de concesiune se consideră reziliat de drept. Redevența propusă este de 15 la sută.
Drept de trecere, acordat necondiționat
Un capitol extrem de interesant al acestei inițiative legislative este cel referitor la „Drepturile de acces”, unde se stabilește accesul, pentru titularii licențelor, asupra imobilelor aflate în proprietatea statului. Mai exact, aceștia ar urma să beneficieze de un drept de trecere subteran, de suprafață sau aerian, drept conferit de această lege propusă, valabil pe întreaga durată a realizării operațiunilor pentru explorarea sau exploatarea energiei eoliene offshore sau construirii parcului eolian.
În exercitarea acestui drept, proiectul permite folosirea imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, să aibă acces la utilitățile publice, să desființeze culturi sau plantații ori alte amenajări, să extragă materiale și să capteze apa. „Dreptul de trecere se exercită de drept, necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor (…), cu condiția îndeplinirii prevederilor din licența acordată și a procedurilor de notificare și de despăgubire”, se mai precizează în acest proiect. De asemenea, „prin derogare de la Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, existența oricăror proceduri administrative sau judiciare, notate sau nu în cartea funciară, nu invalidează instituirea și exercitarea valabilă a dreptului de trecere reglementat de prezenta lege”.
Fără acordul proprietarului
Proiectul mai instituie „accesul asupra imobilelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat”. Titularul licenței poate dobândi acest drept prin vânzarea-cumpărarea terenurilor și construcțiilor situate pe acestea, prin schimbul de terenuri și strămutarea proprietarilor afectați, prin închirierea terenului pe durată determinată, prin exproprierea pentru cauză de utilitate publică sau prin concesionare.
Indiferent de modalitatea dobândirii, proiectul prevede că „se va institui prin prezenta lege un drept de uz și servitute pentru realizarea operațiunilor”, dezvoltatorul parcului eolian urmând să plătească „indemnizații pentru proprietarii de imobile” sau „despăgubiri pentru daunele cauzate”. Iar exercitarea acestui drept de servitute „se realizează de drept, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor”. Mai mult, „accesul la imobilele afectate de executarea lucrărilor de construire nu este condiționat de plata în prealabil a despăgubirilor și indemnizațiilor”.
De asemenea, se mai prevede că „proprietarii terenurilor afectați de exercitarea dreptului de uz și servitute sunt obligați ca, după o perioadă de 10 zile de la notificare, să permită accesul pentru efectuarea lucrărilor aferente explorării sau exploatării energiei eoliene offshore sau de construire/întreținere/reparare a parcului eolian”.
Legea a picat la Senat, cu 84 de voturi la 20
Conform expunerii de motive care a stat la baza acestui proiect, „producția potențială de energie electrică pentru capacitățile eoliene offshore este de aproximativ 239 de milioane de MWh”, iar România are, în prezent, la dispoziție 12 miliarde de euro, prin Fondul de Modernizare, până în 2030, „bani care pot finanța investițiile din sectorul energetic românesc și pot transforma România într-un furnizor regional de securitate”.
Proiectul este semnat de deputații Cristina Mădălina Prună (USR), Bende Sandor (UDMR), Ioan Mang (PSD) și Florin Alexandru Alexe (PNL), el fiind susținut de alți 20 de deputați de la toate partidele, mai puțin de la AUR și de la Grupul Minorităților Naționale. Legea a ajuns, în data de 10 octombrie, la vot, în Senat, cu raport de respingere înaintat de Comisia pentru Energie. Din cei 117 senatori prezenți, 84 au votat pentru adoptarea raportului de respingere, 20 (toți de la USR), pentru adoptarea legii, iar 13 parlamentari s-au abținut de la vot. Săptămâna trecută, legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional.