Companiile cu mai puțin de 250 de angajați vor fi exceptate de la reglementările directivei. Noua legislație impune țărilor UE să introducă norme care prevăd sancţiuni eficiente, disuasive şi proporţionale, de exemplu amenzi, în cazul companiilor care nu vor avea proceduri de numire deschise şi transparente. Un organ judiciar ar putea inclusiv să anuleze un consiliu de administraţie ales de companie prin încălcarea principiilor directivei. „Este o lege scurtă și este cu atât mai revelatoare cu cât a fost nevoie de 10 ani pentru ca aceasta să se întâmple”, a declarat președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, după adoptarea directivei, adăugând că „primul cuvânt care îmi vine în minte este «în sfârșit»”.
Unele țări au furat startul
În prezent, opt țări din UE (Belgia, Franța, Italia, Germania, Austria, Portugalia, Grecia și Țările de Jos) au cote naționale pentru numărul minim de femei care trebuie numite în consiliile de administrație ale companiilor listate. Astfel, în octombrie 2022, femeile reprezentau 38,3% din membrii consiliilor de administrație ale celor mai mari companii listate în țările cu cote naționale obligatorii, arată datele Comisiei Europene. Potrivit estimărilor Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), doar 30,6% dintre membrii consiliilor de administrație și 8,5% dintre președinții consiliilor de administrație ai firmelor din UE listate sunt femei.
Cum arată statistica în România și UE
Potrivit datelor publicate pe site-ul EIGE, în țara noastră sunt 21 de femei în funcția de membru în consiliile de administrație (CA) ale societăților listate și niciuna în funcția de președinte al unui CA. Cele mai multe femei care ocupă funcția de președinte al unui CA se regăsesc în 2022 în Italia și Polonia, câte 6, în timp ce în Norvegia, Slovacia și Austria sunt câte 4. Datele EIGE ne arată că în țara noastră lucrurile nu au evoluat deloc din 2016, numărul doamnelor aflate la conducerea unui CA fiind 0 sau 1. În schimb, lucrurile au evoluat mult mai bine în ceea ce privește numărul femeilor membre în CA-uri. Acum sunt 21, după ce în prima jumătate a anului trecut erau 17, iar în 2020 erau doar 14. Țările unde sunt cele mai multe femei în această poziție sunt Franța (239), Danemarca (195) și Italia (162). O altă statistică oferită de EIGE este cea referitoare la femeile care sunt reprezentanții angajaților în companiile listate. Aici cifra ne scutește de orice comentariu: este 0. La acest nivel cel mai bine sunt reprezentate femeile în Germania (96), Franța (39) și Danemarca (29).
Odată publicată în Jurnalul Oficial, directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare, iar statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune dispozițiile sale în dreptul intern, până la 30 iunie 2026.
Companiile, obligate să facă publice datele
O dată pe an, companiile trebuie să furnizeze informații despre reprezentarea de gen în consiliile lor de administrație și măsurile pe care le iau pentru a atinge obiectivul de 40% sau 30%. Statele membre vor publica o listă a companiilor care au atins obiectivele directivei, de asemenea, anual.
O istorie de 10 ani
Comisia a depus propunerea privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale companiilor în noiembrie 2012. În timp ce Parlamentul European a adoptat o poziția în 2013, Consiliul nu a putut ajunge la un acord cu unele state membre, acestea considerând că măsurile obligatorii la nivelul UE nu erau cea mai bună cale de urmat. În orientările sale politice, președintele von der Leyen s-a angajat să construiască o majoritate pentru a debloca Directiva privind femeile în consilii. În cele din urmă, la 14 martie 2022, Consiliul și-a adoptat abordarea generală, deblocând dosarul. La 23 martie 2022, Parlamentul European și-a reconfirmat poziția, permițând începerea negocierilor cu Consiliul UE. La 7 iunie 2022, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic, deschizând calea pentru adoptarea finală a dosarului.