Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Pe ce continent au trăit cele mai vechi păsări de pradă, contemporane cu T-Rex

Pe ce continent au trăit cele mai vechi păsări de pradă, contemporane cu T-Rex

de Redacția Jurnalul    |   

În vestul Americii de Nord, spre sfârșitul erei dinozaurilor, conducătorul incontestabil era Tyrannosaurus rex, unul dintre cei mai mari prădători tereștri din istoria Terrei. Dar existau mulți alți prădători care își câștigau existența în diferite moduri, inclusiv cele mai vechi păsări de pradă.

Cercetătorii au descoperit în Montana rămășițele a două specii de păsări nou identificate din perioada cretacică, datând de acum aproximativ 67 de milioane de ani, care prezintă trăsături anatomice asemănătoare păsărilor de pradă de astăzi. Mai exact, acestea au un os al piciorului construit într-o manieră care le permitea să captureze, să supună și să transporte prada, la fel cum o fac astăzi șoimii, bufnițele și vulturii, notează Reuters.

Fosilele au fost descoperite în aceeași întindere de roci a Formațiunii Hell Creek, care se întinde pe teritoriul a patru state americane, unde au fost descoperiți de-a lungul anilor mulți dinozauri, inclusiv T. rex, Triceratops și Edmontosaurus.

Cei doi sunt cunoscuți doar din tarsometatarsus, osul piciorului dintre gleznă și degetele de la picioare. Pe baza dimensiunilor sale, cea mai mare dintre cele două păsări, numită Avisaurus darwini, ar fi putut fi de mărimea unui șoim mare, cu o anvergură a aripilor de poate 1,3 metri. Cealaltă, puțin mai mică, face parte tot din genul Avisaurus, dar numele său de specie nu a fost inventat.

Asemănările tarsometatarsului cu păsările de pradă moderne „sugerează că este posibil să fi funcționat în mod similar și poate să fi ocupat o ecologie nu prea diferită de cea pe care o vedem astăzi”, a declarat Alex Clark, doctorand în biologie evolutivă la Universitatea din Chicago și Muzeul Field din Chicago și autor principal al studiului publicat miercuri în revista PLOS ONE.

„Când ne referim la o pasăre de pradă, discutăm în mod specific despre păsările existente care își folosesc în principal picioarele și picioarele pentru a supune sau incapacita prada”, a adăugat Clark.

Este posibil ca cele două specii să fi vânat mamifere mici, șopârle și alte păsări, așa cum ar face astăzi un șoim.

Primele păsări au apărut în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani, în perioada jurasică, evoluând din dinozauri mici cu pene. Cele două specii nou identificate făceau parte din enantiornithines, unul dintre cele patru grupuri principale de păsări care au trăit în timpul epocii dinozaurilor. Acest grup a dispărut în urma extincției în masă de acum 66 de milioane de ani, cauzată de o lovitură de asteroid care a condamnat dinozaurii, cu excepția unora dintre descendenții lor avieni.

Aceste păsări de pradă nou identificate nu sunt strămoși ale vreuneia care trăiește astăzi, ci mai degrabă au evoluat cu aceleași trăsături anatomice.

„Morfologia care ar echipa un animal pentru un comportament de tip raptorial a evoluat probabil de mai multe ori”, a declarat Clark.

Până în prezent, cele mai vechi păsări de pradă cunoscute datează de la milioane de ani după începutul perioadei Cenozoice, care a urmat dispariției dinozaurilor și a fost martora creșterii mamiferelor.

Caracterul incomplet al fosilelor de Avisaurus descoperite lasă un mister cu privire la cum arătau aceste păsări.

„Aceste enantiornithine ar fi avut dinți sau ciocuri cu cârlig, ca multe răpitoare actuale? Ambele sunt posibile și numai descoperirile viitoare ne vor spune”, a declarat Jingmai O'Connor, paleontolog la Field Museum și coautor al studiului.

O trăsătură observată pe tarsometatarsul lor a fost un punct robust de atașare a mușchilor, similar cu cel al șoimilor și bufnițelor.

„Acest lucru indică mușchi puternici ai picioarelor și picioare care ar putea prinde și, eventual, transporta o pradă proporțional de mare”, a spus Clark.

O altă trăsătură - canelurile de pe tarsometatars, numite troclee, care indică degete potențial puternice - este o caracteristică prezentă la păsările de pradă moderne, care este utilă în supunerea prăzii pentru a fi purtată în zbor.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, rămășițe ale unei a treia specii noi de păsări datând din aceeași perioadă, numită Magnusavis ekalakaensis, însă stilul său de viață rămâne neclar.

Descoperirea acestor noi specii adâncește înțelegerea ecosistemelor de la sfârșitul erei dinozaurilor și umple unele lacune în cunoașterea evoluției păsărilor în această perioadă crucială pentru viața pe Pământ.

„Ai un ecosistem care poate susține un tiran precum Tyrannosaurus rex, dar apoi ai suficientă diversitate de vertebrate mici pentru a susține mai multe specii de păsări de pradă probabile”, a declarat Clark.

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: dinozauri
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri