„Mulți dintre noi avem o imagine greșită cu privire la greșeli. Ne putem gândi la greșelile noastre ca la niște cusururi, defecte de caracter, ceva de care să ne fie rușine, ceva permanent în neregulă cu noi; și ceva ce trebuie negat. Greșeala pe care o facem când ne gândim la greșelile noastre este că deseori nu folosim experiența respectivă în mod constructiv. Nu ne folosim erorile așa cum am putea s-o facem, adică pentru a ne construi o viață mai bună nouă și oamenilor din jurul nostru”, consideră Robert H. Leahy, doctor în psihologie și autor al lucrării „Ce-ar fi fost dacă… Eliberarea de regrete” (Editura Trei, 2023).
Alegeri
Dar să facem loc expunerii specialistului: „Gândește-te la o greșeală pe care ai făcut-o: poate că ai spus ceva neplăcut cuiva pe care-l prețuiești, ai băut sau ai mâncat prea mult, ai întârziat un proiect la muncă sau ai plasat bani mulți într-o afacere riscantă. Sunt sigur că poți găsi ceva ce regreți. Acum, că ai «investit» într-o greșeală - adică ai plătit prețul unui rezultat rău -, poți decide dacă vei folosi greșeala în avantajul tău”. Cum? „De ce să nu ignori, pur și simplu, greșeala și să mergi mai departe? De ce să te sinchisești de această autoexaminare neplăcută? Nu va duce asta la autocritică și depresie? Adevărul e că nu trebuie să te deprime. De fapt, dacă îți reîncadrezi greșelile și le privești ca experiențe de învățare, ca experimente și oportunități de creștere, acestea vor produce opusul depresiei. Să te gândești la acest lucru ca la o autoexaminare, ca la o discuție cu tine însuți ca să tragi foloase dintr-o greșeală reală, te poate face să te simți optimist și încrezător în forțele tale”.
Deprinderea mecanismului
În continuare, psihologul Robert H. Leahy propune șase pași în procesul de învățare din propriile greșeli.
1. Normalizează faptul că toți facem greșeli.
2. Concentrează-te pe ceea ce poți învăța, nu pe ceea ce ai făcut greșit.
3. Întreabă-te la ce te gândeai atunci când ai luat decizia.
4. Verifică ce ai ignorat atunci când ai făcut greșeala.
5. Întreabă-te cum poți folosi informațiile pe care le-ai strâns.
6. Gândește-te cum ai putea evita această greșeală în viitor.
O abatere obișnuită
La final, un exemplu: „Să luăm o greșeală obișnuită, pe care o putem face cu toții: să mâncăm prea multă mâncare, prea grea și prea condimentată. Acum să verificăm cei 6 pași: 1. Amintește-ți că fiecare dintre noi facem uneori astfel de lucruri. Greșelile fac parte din trăirea unei vieți complete și nu ești singurul care comite greșeli. 2. Ce poți învăța? Consecința ar putea fi o indigestie. A meritat? S-ar putea să crezi că da, dar, pe de altă parte, s-ar putea să înveți că ți-ar fi mai bine cu o masă mai ușoară. Important este ce înveți de aici. Înveți să te critici pe tine însuți, ceea ce te va deprima? Sau înveți să controlezi ceea ce mănânci? 3. Observă la ce te-ai gândit când ai luat acea masă copioasă. Sau nu te-ai gândit la nimic? Poate că a fost ceva automat, făcut pe negândite. Așa se întâmplă când nu ești atent, când nu te gândești la consecințe și nu iei în considerare alternativele. Putem numi asta a mânca în mod reflex, fără să gândești. Nu faci decât să răspunzi la ceea ce ai în față și ești condus de apetitul tău și de dorința ta imediate. Nu e o strategie înțeleaptă”.
Sub lupa perspectivei
În completare: „4. Gândește-te ce anume ai ignorat atunci când ai făcut greșeala. Cel mai probabil este că nu ai luat în calcul informațiile deja disponibile, pe care fie nu le-ai remarcat, fie n-ai vrut să le vezi. De exemplu, dacă ne referim la apetitul tău insațiabil față de mâncarea grea și condimentată, ai ignorat faptul că mâncarea aceasta va fi greu de digerat. Nu ești o mașină de procesat, nu-i așa? Ai ignorat că aveai, de fapt, o alegere: să mănânci ceva mai puțin solicitant pentru sistemul tău digestiv. O salată, poate. Și ai ignorat rezultatul: dificultatea de a dormi bine noaptea după o masă grea”.
Semn distinctiv
În loc de concluzie: 5. Cum poți folosi aceste informații ca să-ți faci viața mai bună? Anticipează consecințele deciziilor tale, așază situația sub lupa perspectivei”; „6. În cele din urmă, poți rezuma autoexaminarea, întrebându-te «Cum pot evita această greșeală în viitor?». Acesta e semnul distinctiv al regretului constructiv: să înveți ceva folositor din greșelile tale”.
„Dacă îți reîncadrezi greșelile și le privești ca experiențe de învățare, ca experimente și oportunități de creștere, acestea vor produce opusul depresiei.”, Robert H. Leahy, doctor în psihologie
„Greșeala pe care o facem când ne gândim la greșeli este că deseori nu folosim experiența respectivă în mod constructiv.”, Robert H. Leahy, doctor în psihologie