"Aniversăm anul acesta împlinirea a 145 de ani de la proclamarea Independenţei României (10 mai 1877). În desfăşurarea evenimentelor legate de acest act măreţ al istoriei noastre, alături de Domnitorul Carol I, de oamenii politici ai timpului şi de armata ţării, Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin vieţuitorii din mănăstiri şi prin credinn cioşii săi mireni", transmite Patriarhul.
PF Daniel evidenţiază contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la Războiul de Independenţă.
"La apelul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sute de călugări şi călugăriţe s-au angajat voluntari în armata română, în calitate de infirmieri sau brancardieri. Ierarhii Bisericii noastre au susţinut financiar Crucea Roşie Română, aflată la început de drum. În toate eparhiile au fost formate comitete de preoţi care se ocupau cu strângerea de ajutoare (bani, îmbrăcăminte, alimente) pentru susţinerea armatei, a văduvelor şi orfanilor de război", spune Patriarhul.
Înaltul ierarh ortodox arată că BOR "a avut un rol important în susţinerea soldaţilor români, cărora preoţii militari le-au insuflat curajul şi bărbăţia, întărindu-le încrederea în victorie şi în dreptatea cauzei pentru care luptau".
"Trupele române au fost însoţite pe câmpurile de luptă, la Griviţa, Plevna, Rahova, Smârdan şi Vidin, de preoţi ortodocşi încadraţi în serviciul religios al armatei, iar o parte dintre ei şi-au dat viaţa în chip eroic pe câmpurile de luptă. Meritele deosebite ale clerului român în Războiul de Independenţă au fost recunoscute şi apreciate. Cei care au supravieţuit războiului au fost decoraţi cu medalii - "Virtutea militară", "Serviciul credincios" - sau au primit ordinul "Steaua României" în diferite grade. După încheierea războiului, pentru susţinerea orfanilor de război, Biserica Ortodoxă Română a organizat, în mănăstiri, orfelinate şi şcoli pentru copii, precum şi bolniţe (infirmerii) pentru invalizi", subliniază Patriarhul.
Patriarhul Daniel reaminteşte că după încheierea Războiului de Independenţă, poetul Mihai Eminescu şi scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii unei catedrale naţionale, "ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenţei României, adică un edificiu bisericesc cu valoare de simbol naţional".
"Astăzi, toţi cetăţenii României avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul sfânt al independenţei naţionale ca fiind un act de dreptate şi un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe de vieţi omeneşti şi cu multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni. La mulţi ani, România!", se mai arată în mesajul Patriarhului BOR la aniversarea a 145 ani de la Războiul de Independenţă.