De data aceasta, ca avocat al unei foste judecătoare arădene, exclusă din magistratură, pe care Zegrean a reprezentat-o într-un dosar prin care contesta constituționalitatea unor prevederi legale care, așa cum rezultă din acțiunea formulată, nu oferă protecție celor angajați în Justiție, în caz că își „toarnă” șefii și colegii, așa cum îi apără, spre exemplu, pe ofițerii SRI. Fosta judecătoare reprezentată de Augustin Zegrean, Lavinia Nicoleta Coțofană, este „avertizor de integritate”, după ce a fost exclusă din rândul magistraților și după ce n-a mai fost judecător a lucrat în cadrul Primăriei Curtici, județul Arad, sau la Administrația Spitalelor București. Anterior, ea a încercat să devină procuror, fără succes. Nici Augustin Zegrean nu a avut, de altfel, mai mult succes în fața colegilor săi de la CCR, judecătorii constituționali respingând, în unanimitate, excepția ridicată de clienta sa, ca inadmisibilă.
Este vorba despre un dosar înregistrat la Curtea Constituțională, încă din anul 2018, în care fosta judecătoare arădeană Lavinia Nicoleta Coțofană a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție invocarea excepției de neconstituționalitate a articolului 2 din Legea 571/2004, privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități, care semnalează încălcări ale legii. Curtea Constituțională a judecat ultimul termen al acestui dosar în data de 24 martie 2022, însă motivarea deciziei a fost publicată abia la finalul săptămânii trecute.
Din acest document, rezultă faptul că petenta, Lavinia Nicoleta Coțofană, a fost reprezentată în acest dosar de fostul președinte al Curții Constituționale, celebrul Augustin Zegrean, în prezent avocat în Baroul Bistrița-Năsăud. Astfel, în data de 20 ianuarie 2016, Nicoleta Lavinia Coțofană a fost repartizată, în calitate de judecător definitiv, la Judecătoria Arad, preluând completul unui coleg detașat la altă instanță. Fosta judecătoare precizează că, încă de la prima ședință de judecată, a observant un aspect „care contravenea OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și Legii 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat”. Mai exact, ex-judecătoarea susține că în dosarele civile, în materia minori și familie, părțile erau reprezentate de avocați, în baza unor delegații intitulate „delegații de asistență extrajudiciară”, pe care le emitea Baroul Arad. În opinia petentei însă, OUG 51/2008 prevede că ajutorul public judiciar poate fi acordat de către instanța de judecată în urma unei analize privind îndeplinirea condițiilor legale și susține că în dosarele respective nu existau încheieri ale instanței prin care să fi fost acordat ajutorul public judiciar, neexistând nici solicitări formulate în acest sens la dosarele cauzelor.
O deranjau delegațiile avocațiale
Mai departe, clienta lui Augustin Zegrean mai arăta că a înțeles să invoce excepția lipsei calității de reprezentant a avocaților care dețineau astfel de delegații, dar că, în acele cauze, la termenele următoare, s-au prezentat aceiași avocați, cu delegații purtând aceeași denumire de „delegație de asistență extrajudiciară”. Astfel încât, Lavinia Nicoleta Coțofană precizează că și-a exercitat obligația prevăzută de Codul de procedură civilă și a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, conducerea Judecătoriei Arad, pe președintele Tribunalului Arad, Inspecția Judiciară și Ministerul Justiției.
Fosta judecătoare mai susține că Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii au sesizat, la rândul lor, organele de urmărire penală și că, la 24 aprilie 2016, dosarul a fost preluat de… DNA.
S-a autosesizat Inspecția Judiciară
Lucrurile însă au avut o turnură neașteptată. Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către judecătoarea Coțofană a mai multor abateri disciplinare, menționate chiar de către aceasta în fața Curții Constituționale: „exercitarea funcției cu rea-credință (…), neglijență în serviciu (…), folosirea funcției în interesul DNA (a trimis delegațiile în cauză prin poșta instanței, și nu prin serviciul poștal obișnuit), încălcarea obligației de confidențialitate și audierea unor minori în prezența soțului (avocat), în biroul acesteia”.
Secția de Judecători a CSM a sancționat-o, în primă fază, pe judecătoarea Coțofană, admițând raportul Inspecției Judiciare, la data de 31 octombrie, după care lucrurile au mers până la excluderea acesteia din magistratură.
Ex-judecătoarea, deranjată că magistrații nu au protecție atunci când își dau în gât șefii ierarhici
Revenind la motivul pentru care aceste chestiuni au ajuns în atenția CCR, mai exact la excepția de neconstituționalitate, ex-judecătoarea Lavinia Nicoleta Coțofană arată că articolul 2 din Legea 571/2004 încalcă independența judecătorilor, întrucât, dacă aceștia constată încălcări ale legii de către șefii lor ierarhici, nu pot să le raporteze fără a fi sancționați. Mai mult, Coțofană susține că ofițerii SRI sunt, spre exemplu, protejați de lege atunci când fac astfel de raportări, motiv pentru care și personalul din Justiție ar trebui să beneficieze de aceeași protecție.
Nu de aceeași părere a fost însă reprezentantul Parchetului la CCR, care a solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă și neîntemeiată. De cealaltă parte, fostul președinte al Curții, Augustin Zegrean, reprezentantul Laviniei Nicoleta Coțofană, le-a cerut foștilor săi colegi să pronunțe o decizie prin care să fie admisă această excepție de neconstituționalitate.
Pe masa CCR a ajuns acest dosar, după ce, la data de 17 mai 2018, Secția de Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu această excepție de neconstituționalitate, pe care a solicitat-o chiar Lavinia Nicoleta Coțofană într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare a acesteia din funcția de judecător.
Tratament juridic diferit
Mai mult, în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că articolul 2 din Legea nr. 571/2004 ar putea da de înțeles că măsurile și drepturile prevăzute de această lege nu se pot aplica și instanțelor judecătorești, dar și că aplicarea acestui tratament juridic distinct prin raportare la autoritatea publică în care persoanele vizate își desfășoară activitatea reprezintă o încălcare a principiului egalității în drepturi, întrucât instituie un tratament juridic diferit în privința unor persoane fizice aflate în aceeași situație.
Înalta Curte de Casație și Justiție este însă de altă părere, solicitând instanței de contencios constituțional să declare excepția ca neîntemeiată.
Cu unanimitate, Curtea a trimis-o acasă. Și pe avocat la fel
Ei, bine, Curtea Constituțională a constatat că obiectul cauzei în care a fost înaintată această excepție de neconstituționalitate îl constituie soluționarea contestației formulate de fosta judecătoare Lavinia Nicoleta Coțofană împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1129 din 26 noiembrie 2017, prin care s-a dispus înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcția de judecător a clientei lui Augustin Zegrean, ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare constând în excluderea din magistratură.
De altfel, așa cum am arătat mai sus, încă din 31 octombrie 2016, Secția pentru Judecători a CSM a admis în parte acțiunea disciplinară a Inspecției Judiciare. Ulterior, printr-o altă hotărâre a CSM, din data de 3 ianuarie 2017, s-a dispus suspendarea acesteia din funcția de judecător, până la soluționarea recursului declarat de fostul magistrat. Iar recursul a fost respins ca nefondat, prin Decizia nr. 266 din data de 9 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.
Potrivit motivării Curții Curții Constituționale, „invocarea prezentei excepții de neconstituționalitate în cadrul soluționării contestației împotriva Hotărârii Plenului CSM din 26 octombrie 2017 nu prezintă interes în cauză, pentru că textul criticat nu are legătură cu soluționarea fondului procedurii disciplinare, întrucât Plenul CSM, pronunțând această hotărâre, nu a acționat ca o instanță de judecată. Pe de altă parte, această excepție vizează interpretarea legii, or acest aspect a fost realizat cu autoritate de lucru judecat de ÎCCJ – Completul de 5 judecători, care a soluționat recursul”.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, nu a reușit, cu această ocazie, să-și convingă foștii colegi că actuala sa clientă are dreptate. Cu unanimitate de voturi, Plenul CCR a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de fosta judecătoare Lavinia Nicoleta Coțofană.
N-a reușit să devină procuror, așa că s-a mutat în administrație
După ce și-a pierdut funcția de judecător, Lavinia Nicoleta Coțofană a încercat să devină procuror. Numai că nici de această dată nu a avut succes. La data de 25 octombrie 2017, Secția pentru Procurori de la CSM a constatat ca fiind tardiv introdusă cererea fostei judecătoare și a decis să sesizeze Plenul cu propunere de respingere a cererii.
Pe judecătoarea Coțofană o regăsim însă în administrația publică locală. Cel puțin până acum trei ani, mai exact la data de 29 mai 2019, când a depus o declarație de avere din calitatea sa de… director al Direcției Juridice din cadrul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), structură care funcționează în subordinea Primăriei Capitalei. Din acest document rezultă că, anterior, ex-judecătoarea a lucrat la Primăria orașului Curtici, județul Arad.
Însă nu acesta este cel mai interesant amănunt din cadrul declarației de avere a doamnei Coțofană. Ci capitolele „case”, „terenuri”, „conturi” și mai ales „obiecte de valoare”. Astfel, fosta judecătoare deține, împreună cu fiicele ei, nouă terenuri intravilane la Arad, Giurgiu și București, cu suprafața totală de 3.923,86 de metri pătrați, și patru terenuri agricole la Arad și Giurgiu, cu suprafața totală de 141.400 de metri pătrați.
Mai departe, fosta judecătoare deținea, la momentul completării acestui document, patru apartamente în Capitală, două case la Arad și încă un spațiu comercial, tot la Arad.
Conform declarației de avere, Lavinia Nicoleta Coțofană avea în proprietate un inel cu diamant de 3,1 carate, în valoare de 70.000 de euro, un ceas Longines cu diamante în valoare de 1.300 de euro, un colier cu diamante în valoare de 7.000 de euro, un set compus dintr-un lănțișor, inel și cercei cu diamante și smaralde, în valoare de 8.000 de euro, precum și șase monede numismatice „Franz Josef 1915”, din aur de 24 de carate, în valoare de 6.000 de euro.